Capitolul 5

757 65 6
                                    

Ally POV

Nu ar trebui sa ma duc, stiu,  dar raspunsurile la toate intrebarile mele sunt la el, deci daca vreau sa le aflu, trebuie sa fac asta.

Cand ajung in fata casei il intreb:

- Ce vrei, din nou?

- Vreau sa lamurim situatia.

- Ce mai este de lam-...

- Ally, asculta-ma! Daca o sa ma intrerupi asa mereu nu rezolvam nimic, ai inteles?

Nu spun nimic si ma uit la el incruntata, facand pe "tipa dura". Nu imi sta si nu mi-a stat niciodata in fire sa fac asa ceva, sau sa ma comport asa cu cineva, dar daca asta am simtit pe acel moment, asa am reactionat.

- Ok, eu, in tinerete eram foarte gelos, pentru ca o iubeam mult pe mama ta, iar la un moment dat am decis ca ea sa fie casnica, pentru a te ingriji pe tine, iar eu sa aduc banii in casa. Pe parcursul casniciei, adica, mai exact cand tu aveai 4 ani, eu mi-am pierdut slujba, astfel ajungand intr-o situatie dificila. Ne-am certat foate mult, au fost discutii contra-dictorii, in final am acceptat sa lucreze si ea. Se implineau deja 6 luni de cand ea lucra si seful ei a promovat-o, astfel lucrand numai noaptea. Am facut o criza de gelozie si i-am aruncat vorbe grele, spunandu-i in final ca daca nu demisioneaza o sa divortam. Ea mirata mi-a spus  "Asta este una din putinele slujbe care cu adevarat imi plac, daca nu ai incredere in mine, poate ar fi trebuit sa divortam de mai mult timp. In loc sa-mi multumesti ca aduc bani in casa tu..." , nu a mai apucat sa termine si eu, nebun de furie am luat-o de brat si am aruncat-o in strada. Ally, imi pare foarte foarte rau pentru ce a fost, iar tu probabil te intrebi de ce am venit eu aici..

- Da.. spun abia scotand un cuvand pe gura, blocata de ce am auzit mai devreme.

- Pai eu nu sunt divortat de mama ta in acte, si am venit sa initiez procedurile.

- Si de ce tocmai in casa familiei Smith?

- Amber, mama ta, nu a vrut sa ma lase sa intru in casa voastra.

- Aha..

- Ally, serios, atunci eram tanar, nu stiam ce fac.. Chiar imi pare rau.

- Crezi ca niste scuze mai vindeca ceva?

- Nu, dar simt nevoia sa le spun..

- Ok, am inteles " povestea vietii tale", mai vrei sa-mi spui ceva?

- As vrea sa ma comport ca un tata cu tine, pana se termina procedurile de divort.

- Un tata?! Ai avut sansa sa fii un tata cu mine acum ceva ani buni, ai ratat sansa! Nu mai poti repara ce ai facut, si acum suporta consecintele.

- Stiu, Ally, dar...

- Nici un "dar". Am auzit ce am avut sa aud, acum  la revedere! spun eu fara sa astept un raspuns si ma intorc in casa..

Noaptea a fost grea, plina cu vise si cosmaruri intortocheate.

A doua zi mi-am invatat impreuna cu Laura si am plecat la liceu.

Balerinii mei ating parchetul neted al clasei, inaintand spre a treia banca, banca destinata mie si Laurei. La inceput, am vrut sa stau in prima banca, iar Laura in ultima, dar era imposibil sa ne separam, asa ca am facut un compromis, amandoua stand in a treia banca. Ma asez pe scaunul lacuit, punandu-mi telefonul in pupitru, pana cand mana mea atince o.. scrisoare?!

♡♡♡

3 Inimi, un Singur Sentiment 1Where stories live. Discover now