Capitolul 46

60 4 1
                                    

Eram în lenjerie intimă cu un cearșaf. Băieții nu erau în cameră așa că am profitat și m-am ridicat cât de repede am putut (nu prea repede din cauza piciorului amorțit) și m-am îmbrăcat cu ceva lejer. Am început să merg încet către ușa și fix când să ies a intrat Vlad.

-Neața! [Vlad]

-Neața. [eu]

-Reușești șă mergi sau ai sărit până aici? [Vlad]

-Da, reușesc. Acum te rog să mă scuzi, merg la baie. Defapt aveți nevoie la baie? Vreau să-mi fac un duș. [eu]

-Mă duc să întreb și vin. [...] Nu, poți să te duci. [Vlad]

M-am dus în baie și mi-am făcut un duș rece. Era foarte cald afară, muream de cald. Am ieșit și m-am înfășurată cu un prosop foarte mic, singurul care era acolo. Am deschis ușa puțin. M-am pus în spatele ușii și am scos un pic capul.

-Vlad! [eu]

-Da. Ai nevoie de ceva? [Dan]

-Poți să-l chemi pe Vlad? [eu]

-Nu pot să te ajut eu? [Dan]

-Aș vrea un prosop mare. [eu]

Tipul mi-a adus un prosop mare și i-am mulțumit.

-Cu plăcere, Francesca. [Dan]

-Stai, tu știi cum mă cheamă dar pe tine cum te cheamă? [eu]

-Eu sunt Dan. [Dan]

I-am zâmbit și am închis ușa. M-am înfășurat în prosop și m-am dus în cameră. Am închis ușa cu cheia. Mi-am luat pe mine o rochiță foarte lejeră. Mi-am prins părul ud cu un rac. Am deschis ușa și am coborât la bucătărie. M-am dus la Vlad și l-am sărutat lung.

-Alo! Mai suntem și noi pe aici. [Alex]

-Știu. Neața tuturor! [eu]

-Cam târziu, nu crezi? [Alex]

-Hai nu mai comenta tu mult. [Vlad]

-Băi, nu crezi că pe pitic o deranjează faptul că stă într-o casă cu 7 băieți mult mai mari ca ea? [Sergiu]

-Nu știu. Fran te deranjează? [Vlad]

-Atâta timp cât nu se ia nimeni de mine, nu mă deranjează. [eu]

-Alba ca zăpada cu cei 7 pitici. [Dan]

-Da, dar eu nu vă știu pe toți. Eu știu pe Vlad, Alex, Sergiu, Dan și atât. [eu]

-Alin, Care nu a fost acasă zilele astea, Cristi și Andrei. [Sergiu]

-Defapt e Alba ca zăpada cu cei 7 giganți. [Cristi]

Am râs toți apoi eu mi-am luat un bol, mi-am pus lapte și l-am încălzit un pic în microunde.

-Dacă vrei, cerealele sunt în primul dulap de sus de la stânga. [Vlad]

-Mersi. [eu]

Mi-am luat cerealele. Am scos bolul, l-am pus pe masă, am turnat câteva cereale și am mâncat. Apoi am spălat bolul și lingura și m-am dus în camera "mea". Am făcut un pic de ordine în timp ce mă gândeam la acel Alin numit de Sergiu. Oare e acel Alin cu care am fost eu? Gândurile mi-au fost spulberate de Vlad.

-Ai pățit ceva? Pari îngrijorată. [Vlad]

-Nu, aș vrea să vorbesc cu Silvia. [eu]

-Păi ia telefonul meu și sun-o. [Vlad]

Nu am așteptat să-mi spună a doua oară. Am luat telefonul și am sunat-o.

-Da? [Silvia]

-Silvia! [eu]

-Fran!? Ce faci? Cum te simți? Unde ești? [Silvia]

-Da, sunt eu. Sunt ok, acum și sunt în siguranță. [eu]

-Unde? De ce nu vii acasă? [Silvia]

-Sunt la niște prieteni de a lui Vlad. [eu]

-Și băieții sunt cu tine? Am vrut să vin să te văd dar nu e nimeni acasă la ei. [Silvia]

-Da, ne-am mutat cu toții aici, să zicem. Sunt eu și 7 băieți. [eu]

-Glumești? [Silvia]

-Nu,nu serios. Dar e ok sunt prietenoși, nu periculoși. [eu]

-Dacă spui tu. Nu putem să ne vedem? Mi-e dor de tine, nu am mai vorbit și nu ne-am mai văzut de aproape o săptămână. [Silvia]

-Nu, nu am voie să ies din casă... Îmi pare rău. [eu]

~Blig bling~

-Hai că te sun eu altădată că se închide telefonul și dacă mă suni tu sunămă pe ăsta că al meu l-am pierdut. [eu]

-Bine, ai grijă de tine. [Silvia]

Am închis și am oftat încet. Aș vrea să ies din casa asta măcar la o plimbare, dar nu, e prea periculos, așa îmi spun toți din casă.

-Vlad nu putem merge să facem o plimbare? [eu]

-Fran, știi că e periculos, mai ales pentru tine. [Vlad]

-Da, dar speram... [eu]

Nu am mai spus nimic și am ieșit pe balcon. Era cald, soare, vântul adia un pic, era perfect pentru o plimbare. Am auzit soneria.

-Cred că a venit Alin. [Vlad]

-Vreau să-l văd și eu. [eu]

-Atunci haide. [Vlad]

Ne-am dus jos pe hol (eram chiar toți) și când a intrat Alin am crezut că mor pentru că era acel Alin.

-Bună. [toți]

-Bună... Ia stați un pic. Când ați spus că au venit aici nu am crezut că se vor muta aici. Și cu tipa. [Alin]

-Alin, sunt oaspeții noștri. Ei nu prea contează că fac ce vor, dar ea trebuie tratată bine. [Sergiu]

-Bun, acum eu vreau să mă duc până în cameră la mine. [Alin]

-Defapt tu vei sta cu mine, camera ta au luat-o ei. [Sergiu]

-Ce? Nu, e camera mea nu puteți să... [Alin]

-Ce am spus eu mai înainte? [Sergiu]

-Dar e camera mea. [Alin]

-Sergiu, lasă că ne ducem să ne luăm lucrurile și vom sta în sufragerie sau găsim noi unde, nu vrem să ne certăm. [Vlad]

-Mă duc să strâng și eliberez camera imediat. [eu]

Am fugit sus și am pus toate hainele mele și a lui Vlad într-o pungă. Pe a lui Alex le-am lăsat acolo. Am coborât jos.

-Alex, du-te și strângeți hainele. [eu]

-Ce sgârcită ești, nu puteai să le pui și pe ale mele că mureai nu? [Alex]

-Da, muream. [eu]

M-am strâmbat la el în timp ce se ducea în cameră. Băieții s-au râs de mine.

-Altă treabă nu aveți? Mișcarea, hai! [eu]

-Gata șefa, am plecat. [băieții]

Eu cu Vlad ne-am dus în sufragerie și ne-am "instalat" acolo. Alex s-a dus în cameră cu Dan, așa mi se pare.

-Fran, vrea să-ți dau ăsta. [Vlad]


FrancescaWhere stories live. Discover now