Francesca

Capitolul7

-Păi... Sigur. [Vlad]

-Ieșim azi sau ești ocupat? [eu]

-Ieșim, vin să te iau? [Vlad]

-Nu... Mai bine ne întâlnim la cafenea, ok? [eu]

-Bine. [Vlad]

Și mi-a zâmbit. Ador zâmbetul ăla, mă face să mâ topesc. Am fugit în clasă și i-am spus Mădălinei:

-Ies cu Vlad! [eu]

-Vai tu da ce fericită ești! Ai grijă ok? [Mădă]

-Sigur. [eu]

Orele au trecut foarte repede și acasa am fost numai o grabă. Nu știam cu ce să mă îmbrac, dar până la urma am ales să fiu eu.

La cafenea.

-Hey! [eu]

-Hey! [Vlad]

-Ce faci? [eu]

-Te așteptam. Hai ia un loc. [Vlad]

-La școală nu ești așa. De ce? [eu]

-Îmi mențin reputația de bad boy. Ce vrei să comanzi? [Vlad]

-Un suc de fructe. [eu]

-Ok, vin imediat. [...] Gata, uite-mă aici. [Vlad]

-Mersi. [eu]

-Și... Povesteștemi ceva despre tine. [Vlad]

-Am aproape 15 ani, abia m-am mutat aici și am intrat numai în belele. Tatăl meu e italian și vrea să mergem acolo cu familia, de tot, dar eu nu vreau.Tu? [eu]

-Eu am aproape 17. Sunt aici de la 7 ani și provoc numai belele. [Vlad]

-Deci tu ești mai mare decât Alex? [eu]

-Da, el are 16 făcuți în Octombrie. [Vlad]

-Păi și de ce se comportă ca și cum ar fi mai mare decât tine? [eu]

-E o poveste lungă. [Vlad]

-Azi am tot timpul să o ascult. [eu]

-Pentru că stau la el. Nu am unde sta așa că m-am mutat la el. Are bani și părinți lui i-au cumpărat apartament și m-a luat cu el când... [Vlad]

-Când ce? [eu]

-Când m-au abandonat părinții. [Vlad]

-Îmi pare rău. [eu]

El a plecat capul, puțin supărat. Eu m-am ridicat după scaun m-am dus la el și l-am îmbrățișat. Apoi m-am dus la locul meu.

-Și îți place de cineva? [Vlad]

-Ehmm... Nu cred... [eu]

-Ah... [Vlad]

-Ție? [eu]

-Da, dar ea nu mă place. [Vlad]

-O cunosc? [eu]

-Chiar foarte bine. [Vlad]

-Nu mi-o arăți și mie? [eu]

-Poate altădată. [Vlad]

-Mergem să ne plimbăm puțin? [eu]

-Dacă asta vrei hai. [Vlad]

Ne-am plimbat prin parc, am râs și am vorbit până când s-a înserat.

-Eu trebuie să merg acasă. [eu]

-Păi hai că te duc eu. [Vlad]

-Nu e nevoie, mă descurc. Plus că dacă mă vede mama cu un băiat, ia foc. [eu]

-Hai că te duc până în fața blocului, nu urc. [Vlad]

-Bine. [eu]

[...]

-Noapte bună, ne vedem mâine. [eu]

-Noapte bună. [Vlad]

Am mâncat apoi am sunat-o pe Mădă, dar nu îmi răspundea. Am sunat-o pe Silvia.

-Da? [Silvia]

-Dormeai? [eu]

-Nu. Ai ieșit cu Vlad? [Silvia]

-Da și chiar a fost plăcut. [eu]

-Ți-a spus că te place? [Silvia]

-Nu, m-a întrebat dacă îmi place cineva, iar eu am spus că nu știu. Apoi l-am întrebat dacă îi place cineva și dacă o cunosc, și a spus că chiar foarte bine. Deci ori îi place de tine ori de Mădă. Că veni vorba de Mădă, știi ceva de ea, că nu răspunde. [eu]

-Da e cu Robert, seară romantică. [Silvia]

Apoi m-i s-a întrerupt telefonul. Nu știu de ce.

Dimineață la școală vine o fată la mine.

-Tu! Stai departe de Vlad! [ea]

-Și tu ești... [eu]

-Nu te interesează. Atât îți spun să nu mai ieși cu el niciodată, mai bine nu te apropia deloc de el! [ea]

-Scuză-mă, care e problema ta? [eu]