Francesca

Capitolul 33

-Păi, când aveam 5/6 anișori am fost la mare cu familia. Eu și verișoara mea ne jucam în apă. Un val m-a tras la fund iar ea a încercat să mă scoată de acolo. A reușit, dar valul a luat-o pe ea. Până au venit părinți noștri ea înghițise multă apă și s-a înnecat... De atunci eu nu am mai fost la piscină sau la mare. [eu]

-Îmi pare rău, dar tu nu vei păți nimic pentru că eu sunt aici. I-a colacul ăla de acolo și ține-te de el. Acum așeazăte pe marginea piscinei. Bravo. Dă-mi mâna. Ține-te bine și de colac și dă-ți drumul în apă. [Alin]

-Mi-e frică. [eu]

-Sunt aici. Haide. [Alin]

Mi-am ținut respirația, m-am agățat bine de colac, l-am strâns tare de mână și mi-am dat drumul.

-Am reușit. [eu]

-Bun, acum să facem un pas înainte. Cu capul în apă. Dă-mi drumul la mână și ține-te de nas, apoi tragi o gură mare de aer, închizi ochi și intri cu capul sub apă.

-Nu, te rog nu-mi da drumul. [eu]

-Nu-ți dau eu drumul, îmi dai tu când crezi că ești gata. [Alin]

Mi-a zâmbit și așa am făcut și eu și într-un moment de neatenție mi-a dat drumul, dar eu nu mi-am dat seama. S-a îndepărtat de mine.

-Vezi că poți și singură? [Alin]

M-am speriat și m-am agățat repede și cu cealaltă mână de colac. A venit și a prins colacul. Mi-a spus să mă agăț de el și m-a plimbat prin piscină.

-Acum că te-ai mai relaxat eu zic să ne întoarcem la exercițiu.

-Ok. Deci cu capul în apă. [eu]

Mi-am pus mâna la nas, am tras o gură mare de aer, am închis ochii și mi-am băgat capul în apă. Nu am stat mult, am ieșit imediat.

-Bravo, ai reușit. A fost greu? [Alin]

-Nu, nu a fost. [eu]

Am mai făcut exerciții de astea apoi am făcut o pauză și ne-am dus să bem un suc la bar.

-Și, Francesca, spune-mi ceva despre tine. [Alin]

-Am 15 ani și am jumate de an decând sunt în București. Tu? [eu]

-Am 17 ani și aici trăiesc de când mă știu. Părinți mei au această piscină și tot ei au venit cu ideea ca eu să fiu instructor. Ai tăi? [Alin]

-Eu nu mai am. Nu aș vrea să vorbim despre asta. [eu]

-Bine. Ne întoarcem la piscină? [Alin]

-Bine, hai. [eu]

Ne-am întors la piscină.

-Înveți foarte repede și bine. Ce-ai spune dacă am încerca fără colac? [Alin]

-Nu, eu mă duc la fund! [eu]

-Te ții de mine. Oricum va trebui să înveți să stai fără colac. [Alin]

-Dar nu faci ca data trecută să mă lasi singură, da? [eu]

-Promit că nu fac. [Alin]

-Hai. [eu]

S-a aruncat în apă. Eu nu m-am aruncat, m-am pus pe margine și mi-am dat drumul încet, doar că nu mai aveam colac, mă țineam doar de Alin.

-Nu pot să stau. Mă duc în jos, nu reușesc să stau ca tine. [eu]

-Trebuie să fii relaxată. Ține-te de mine și hai să facem o tură a piscinei. [Alin]

Afară se întunecase iar eu când am văzut i-am spus.

-E târziu, trebuie să plec! Mă poți ajuta să ies din apă? [eu]

-Sigur. [Alin]

-Repede, te rog. [eu]

Când am ieșit am fugit și m-am uscat apoi am plecat de grabă dar nu înaintea de-ai spune:

-Mulțumesc, ne vedem mâine! [eu]

-Stai, de ce te grăbești? [Alin]

-Nu am timp să-ți spun acum, scuze, pa! [eu]

Și am fugit. Nu glumesc, am cam fugit până acasă mai mult decât să merg. Știți de ce? Îmi era frică. De cine sau de ce? Nuștiu. Aveam impresia că se va întâmpla ceva rău. Spre norocul meu nu s-a întâmplat. Când am intrat în casă Silvia mă aștepta pe canapeaua din sufragerie.

-Unde ai fost până la ora asta? E ora 21.50 și tu nu mi-ai dat nici un semn de viața și nici la telefonul nu mi-ai răspuns. [Silvia]

-La piscină. [eu]

-Și ce ai făcut atâta timp acolo? [Silvia]

-Am învățat. [eu]

-Ești prietena mea cea mai bună nu? Atunci de ce nu îmi spui adevărul? Știu că nu ai fost la piscină. Știu că ai ieșit cu Alin pentru că am fost și nu erați acolo. [Silvia]

-Nuuu. Ai înțeles greșit. Am fost la piscina privată în care el dă lecții. [eu]

-Sigur nu vrei să îmi ascunzi că ieși cu el? [Silvia]

-De ce aș face-o? Mâine vii cu mine și ai să vezi că nu mint. [eu]

-Ok. [Silvia]

Am mâncat apoi ne-am culcat. Dimineață, adică așa credeam eu că e, m-a trezit cu Silvia cu o lingură și o tigaie.

-Scoală!!! E ora 12! [Silvia]

-Da, cum să nu. Lasămă să dorm. [eu]

-Serios. Te așteaptă Vlad jos. [Silvia]

-Vin imediat. [eu]

-Scuze... Am vrut să spun Alin. Dar acum nu mă mai crezi așa că scoală și gata. [Silvia]

-Te rog să nu mai face glume pe tema Vlad, ok? Vin, încă 5 minute. [eu]

Am mai stat un pic apoi m-am dus și am mâncat o briochă. Am ajutat-o pe Silvia să își găsească un costum și o rochie pe placul ei ca să mergem la piscină. Asta a durat cam o oră și ce ceva pentru că are o mulțime și nimic nu prea îi convinea. După ce am găsit am plecat. I-am spus lui Alin că va veni și ea cu mine și a fost deacord. A fost o zi grea pentru mine. Seara eram distrusă.

-Unde te duci? [Silvia]

-Să mă culc. [eu]

-Nu mănânci? [Silvia]

-Nu mi-e foame. [eu]

-Ai de gând să slăbești mai mult decât ești? [Silvia]

-Nu. [eu]

Așa am făcut câteva zile la rând din două motive: 1) eram foarte obosită și 2) când îl mai vedeam pe Vlad, de fiecare dată cu altă zdreanță, îmi murea și cheful de viață, dapăi de mâncare.

Înstârșit a sosit și momentul în care am reușit să înnot singură și de bună voie.

-Am reușit!! Daaaaa!! [eu]

-Bravo! [Alin]

-Bravo, Fran! [Silvia]

Am învățat să înnot, nu mai aveam nevoie de salvamar sau instructor, asta înseamnă că nu mai aveam nevoie de Alin. Dar eu m-am atașat de el și îl consideram un bun prieten. Mergeam la piscină zi de zi cu Silvia, îl vedeam pe Alex zi de zi și asta mă durea, iar pe Alin nu prea îl vedeam că era ocupat cu elevii lui.

Eram pe șezlong și îmi sună telefonul. Nu îmi venea să cred cine mă sună:....