His love is perfect for me |Book one|

57. Intoarce-te.

Harry P.O.V.
Fierb in suc propriu de nerabdare si Niall pot sa jur ca-mi face in ciuda si abia merge.

-Niall, de ce mergi asa incet? In intreb, incercand sa imi dau seama ce e cu toate masinile adunate aici.

-Cred ca e un accident. Spune si pe masura ce inaintam, respiratia mi s-a taiat, aerul a incetat sa mai intre in plamani si inima nu mai pompeaza. Sunt sigur ca Bella a tipat, dar eu n-am auzit cu adevarat. Corpul meu statea intepenit pe scaun privind cu groaza scena din fata mea, iar minte isi repeta la infinit ca nu e adevarat. Toti au coborat din masina si alergau alarmati spre acel loc. Doar eu nu stiam cum sa procedez, sa plang, sa strig si sa-mi blestem viata, sa-l bat pe soferul tirului sau sa merg sa o ajut. Am coborat si eu din masina, iar picioarele si mainile au inceput sa imi trmure cand mi s-a confirmat ca masina ei era implicata in accident. Masina era scoasa de pe sosea, intoarsa. Am aruncat sacoul pe sosea, alergand spre ea. Am vazut-o. Usa ei si partea erau facute acordeon. Mi-am bagat trupul pe jumatate in masina si am luat-o de umeri. Am inceput sa o ridic si sa ma panichez. E inconstienta. Dupa eforturi, lupta mea a reusit, am scos-o din ghearele mortii pe patru roti si am luat-o in brate, punand-o pe marginea soselei. In afara sangelui ce-i pata albul rochiei, puteai spune ca suntem doi indragostiti ce am ramas fara masina si o sa mergem pe jos la nunta, iar peste ani si ani o sa glumim despre asta. Sangele se prelingea din mai multe parti, dar cel mai grav de la cap si mana. In jurul meu se auzeau tipete, multe tipete, dar nu pot distinge vocile. Totul imi e necunoscut. Am strans-o de mana incercand sa o asigur ca de fiecare data ca e bine, desi stiam ca acum nu mai pot face asta. Era evident ca ea nu era bine. Pieptul i se ridica cu multa greutate si asta ma alarma, dar imi dadea o speranta.

-Rezista. I-am soptit la ureche, analizand-o. E atat de frumoasa. Seamana cu un inger. Rochia complet alba si burtica de gravida o fac sa fie cea mai frumoasa femeie pe care am intalnit-o vreodata, in ciuda starii pe care o are. S-a adunat multa lume in jurul nostru si multi ne privesc cu mila sau altii isi bat joc spunand 'Ce ghinion si pe capul astora' sau 'Ea nu o sa reziste'. Sirenele ale politiei si ale ambulantei se auzeau. Eu doar o priveam ca si cand eram doar noi si ea dormea linistita, iar eu o priveam ore in sir incercand sa-i gasesc vreun defect.

Mi-am pus mana pe burta ei, care din fericire nu a suferit nici o leziune si am linistit-o pe micuta noastra care sunt sigur ca acum nu stie ce se intampla in jur. A fost deranjata si acum e nelinistita. Pur si simplu o mangai, dorindu-mi acum ca mana ei sa se puna peste a mea si sa-mi arate felul in care face ea miscarile, iar bebelusul se misca. Imi doresc sa se trezeasca si sa tipe la mine sau sa faca orice altceva, dar cum bine stim nu toate dorintele se pot indeplini. Mintea mea gandeste in gol, ochii doar privesc, sufletul nu simte, iar corpul e la pamant. Asta e starea mea actuala.

Jessica P.O.V.
Ce se intampla aici? Ce se intampla cu mine? Toata lumea e asezata in jurul unui corp pe care nu pot sa-l vad. Inaintez si vreau sa intreb pe cineva.

-Scuzati-ma. Ii spun unei femei batrane, dar nu-mi raspunde. Aceasta doar plange. Trec mai departe, intreband un om si aceeasi situatie.
Trec prin fata oamenilor si nu par sa ma observe. Ciudat. Inaintez spre locul cu pricina si il vad pe Harry pe jos, langa trupul meu fara vlaga. E adunata multa lume in jur si l-am auzit pe Harry ca mi-a spus mai devreme sa rezist. Unde sa rezist? Eu sunt aici. De ce nu ma vede? Corpul meu era intins pe marginea drumului si rochia plina de sange. Am avut un accident. Pot vedea tirul din stanga mea si pe soferul care s-a lasat in jos, pe usa, plangandu-si in pumni. Oare ii pare rau? Stie ca a distrus o familie ce avea sa fie intemeiata astazi? Cred ca are remuscari in acest moment si regreta ca a ales drumul asta azi. Ii vad si pe medicii de la ambulanta care au venit si isi fac loc prin multime, cu targa. Toti adunati, oameni pe care nu-i cunosc murmura 'Saracii, bietii copii'.
De ce spun asta? Intr-adevar vom fi vai de noi?