13. E doar un vis?

9.1K 419 18
                                    

Au trecut deja 2 luni. Cele mai chinuitoare 2 luni din viata mea, daca mai pot sa o numesc viata. Am crezut ca pot fi si eu fericita macar un pic. Nu inteleg de ce ma ureste atat de tare Cel de Sus. Prima data l-am pierdut pe el si m-am pierdut si pe mine odata cu asta, acum l-am pierdut pe Harry si odata cu pierderea lui nu m-am pierdut numai pe mine, ci mi-am pierdut speranta, motivul existentei mele, mai pe scurt am pierdut toate lucrurile. Azi se implinesc fix 2 luni de cand mama si Bella m-au gasit aproape moarta in patul camerei mele indopata de droguri si alcool. 2 luni de cand nu mai stiu absolut nimic de Harry. Dupa doua saptamani petrecute intr-o clinica de dezintoxicare m-am intors la scoala cu greu si am aflat ca Harry a renuntat oarecum la ea si a plecat in Statele Unite, in New York. Nimeni nu a vrut sa imi spuna nimic de el si toti inca pretind ca nu au niciun semn. Am inteles ca a vrut sa ma distruga ceea ce a si reusit, dar faptul ca nu stiu absolut nimic de el ma nelinisteste, ma roade pe interior. Inca il mai iubesc chiar daca m-a facut sa sufar si nu cred ca voi inceta vreodata din a-l iubi. M-a facut sa ma indragostesc si sa il iubesc ca o nebuna dupa care mi-a dat drumul in cel mai dureros mod posibil. Stiam ca risc daca intru in jocul asta dar eram sigura ca nu o sa pierd. Am fost oarba si am avut incredere. Am avut incredere pentru ca l-am iubit. Ce vorbesc eu aici?!
Am invatat in timpul asta ca nu exista motive pentru care iubesti o persoana. Nu o iubesti pentru ca e inalta, slaba, frumoasa sau mai stiu eu cum. Pur si simplu o iubesti pentru ca o iubesti. Ceea ce m-a durut si mai mult a fost indiferenta lui, faptul ca nu m-a cautat deloc in astea 2 luni. Nu l-a interesat de mine si de starea mea. Sa nu mai vorbim de orele pe care le petreceam deruland conversatiile cu el si ascultand melodiile lui preferate. Chiar daca nu l-am cunoscut indeajuns de bine, nu imi pare rau ca am fost cu el si am facut ce am facut si daca as putea sa dau timpul inapoi as repeta aceste lucruri fara sa ma gandesc de doua ori. Doar gandul ca el ar putea fi aici, acum, langa mine, tinandu-ma in brate si sarutandu-ma imi provoaca fiori pe sira spinarii. Inca mai tanjesc dupa saruturile lui profunde, jucause, apasate, dupa glumele lui perverse, dupa imbratisarile sale de 'urs', dupa el... Cum scrie si pe lantisorul meu, pe care nu l-am dat jos niciodata de cand mi l-a dat : eu sunt indragostita de el si de micile lui lucruri. Gandul ca nu mi-a fost impartasita iubirea doare si doare al naibii de tare. Eu am pus suflet in tot ce reusisem sa construim si el a dat cu piciorul nepasandu-i de ce o sa mi se intample. Mai bine ca s-a intamplat asa pentru ca tot ce ar fi fost in continuare ar fi fost doar o minciuna si s-ar fi putut transforma in ceva mai rau.

Dupa 2 luni, nu pot sa spun ca m-am obisnuit fara el, poate doar am invatat sa traiesc cu durearea si cu indoielile. Mi-as dori sa il mai vad odata, sa nu fi plecat ca un las si sa il pot intreba ce ma macina, dar sigur daca l-as vedea nu as face asta ci l-as privi, i-as memora ficare centimetru al corpului, al fetei si l-as saruta ca si cand ar fi ultima clipa din viata mea. Parca am trait acea perioada din nou intr-un fel mult mai dureros. Asta a fost tot ce am facut in astea 2 luni : m-am gandit doar la el si la faptul ca distanta nu poate distruge dragostea adevarata. Nu am fost cu Harry pentru mult timp, dar il iubesc, el m-a invatat cum sa iubesti intr-un alt mod si sunt sigura de ce simt doar pentru el.
Sunt intrerupta din vesnicele mele ganduri de Bella, care mi-a fost alaturi in perioada asta si m-a ajutat practic sa nu cedez psihic.

-Jess? Se aude vocea ei infundata de dincolo de usa.

-De cate ori ti-am spus ca poti sa intri fara sa bati? Ce naiba, nu suntem straini.

-Da, lasa asta. Am venit sa iti spun ca ai 2 ore sa te pregatesti de petrecere. Spune si se indreapta spre dulap.

-Ce petrecere? Intreb, entuziasmul crescandu-mi. Nu am mai mers de ceva vreme la o petrecere si cred ca mi-ar face bine.

-La Raymond, tipul care a dat prima petrecere cand am venit noi. O sa vina Zayn sa ne ia si acolo ne intalnim cu Miley, Taylor si restul.

-Ok, deci inseamna ca trebuie sa ma transport la baie. Ma ridic din pat si arunc cu o perna in ea.

His love is perfect for me |Book one|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum