Deci nu il pot condamna ca s-a comportat asa . Pot spune ca il inteleg . Totusi ... nu se schimba nimic inca cu aceasta analiza . Am privit din alt punct : nu am dat toata puterea in lupta de la ascunzatoare , presupun ca acum imi primesc rasplata . S-a intors si l-am capturat , dar tot nu mi-am indeplinit scopul . Totul a fost pana acum ca un vis in ceata - "mi-am deschis ochii" si am decis ca e inutil . Tot ce am spus sau gandit , simtit sau facut a dus la asta , tot ce am realizat m-a condus pana in acest punct .

Nu are rost sa imi mai framant sentimentele cand este doar ceva provizoriu , temporar as putea spune deoarece actiunile mele nu vor fi determinate de aceste presupuneri sau amintiri , ci de un singur lucru , dupa care voi actiona impotriva vointei mele sau nu - totul depinde de el , de reactia si decizia lui .

Totusi niciun ordin sau nicio misiune legata de acest subiect nu va schimba nimic din ura pe care o simt pentru el . E nevoie de mai mult de atat .

Si mai spunea ca nu sunt capabila sa inteleg ?!

Ei bine ... s-a inselat amarnic . Daca se va decide sa nu il mai omoare pe Itachi ( ceea ce sigur se va intampla pentru ca tinea mult prea mult la el ) isi va pierde scopul ; deci va ramane in sat si in cazul acesta si eu imi voi pierde scopul .

Offf ... cata bataie de cap poate sa iti dea omul asta ! 

*** 5 zile mai tarziu 

Ii aveam pe cei care au reusit in fata mea . Erau 8 echipe, deci 24 de participanti ; printre ei era bineinteles si echipa lui Naruto . A fost nevoie doar de o miscare a capului intre noi, supraveghetorii, ca sa fim de acord ca avem nevoie de meciuri preliminare .

Neji explica procedura si imediat s-a inceput primul meci . M-am retras impreuna cu ceilalti supraveghetori , dar nu ma puteam concentra deloc la ce se intampla in fata mea .Totul era in ceata si puteam sa jur ca voi lesina , dar cineva veni langa mine si ma intreba ceva . Mi-am incordat privirea si auzul , era Naruto :

- Ce este Naruto ? Ai nevoie de ceva ?

- Trebuie sa am nevoie de ceva ca sa vorbesc cu tine ? Voiam sa te intreb ce mai faci .

- Bine . Sunt in regula . Tu cum esti ?

- N-am nimic . A fost destul de usor de data asta . Am reusit sa luam celalalt pergament urmatoarea zi si ne-am indreptat direct spre turn , deci nu sunt obosit . Totusi ce s-a intamplat cu tine ?

- La ce te referi ? Ti-am spus , nu am nimic .

- Haide Sakura-chan ... nu sunt orb . Cu cine te-ai luptat ?

- De ce ma intrebi asta ?

- Nu stiu cum sa iti spun , dar ai hainele rupte .

Mi-am lasat privirea in jos pe hainele mele . Nici macar nu observasem ca aveam hainele sfasiate . Am pus mana stanga in dreptul inimii , atingand golul lasat de katana lui Sasuke in jacheta mea de chunin . Naruto ma privea ciudat , asteptand sa spun ceva .

- Doar stii cat de impiedicata sunt ... am ametit si am cazut de la o inaltime mare si am nimerit sa cad printre crengi ascutite .

I-am zambit convingator in timp ce adoptam o atitudine relaxata . Nu stiam daca imi iesea dar de obicei eram o actrita buna . Mergea cateodata si cu Naruto .

El evident ca se panica . Dar mai bine asta decat sa afle ca m-am luptat cu Sasuke .

- Ai ametit ? Spune-mi te rog ca nu e din cauza a ceea ce ti s-a intamplat la examenele tale chunin !

Ochii sai ii intepau la propriu pe ai mei , se uita atat de intens incat mi-am lasat privirea in jos . El a luat acest gest ca o aprobare si se incrunta .

My weakness [SasuSaku FanFic]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum