My weakness [SasuSaku FanFic]

1.

M-am saturat sa ma gandesc la aceeasi persoana de trei ani in fiecare noapte. E atat de enervant! De ce el? Noptile ar trebui sa fie linistite, cu vise placute si amintiri care sa nu ma framante. Nu pot sa visez ca am omorat un membru Akatsuki sau ca sunt comandanta unei batalii sau, si mai bine, sa o inving pe Tsunade-sama?

Dar mereu gandurile mi se indreapta la el, fara niciun avertisment, punandu-mi intrebari si construind scenarii legate de cel care am crezut ca imi va fi mai mult decat un prieten, cel in care aveam incredere ca se va schimba in cele din urma, cel care m-a parasit pentru putere (bine de fapt ne-a parasit, dar ceilalti nu par sa fie atat de afectati), cel pe care am ajuns sa il urasc - faimosul tradator Sasuke Uchiha. Imi vine sa lovesc ceva numai cand ii aud numele in mintea mea, dar mi-a ajuns cati bani am cheltuit cu vesela noua in primele luni dupa ce a plecat. Nu mai vreau sa strang cioburi in bucatarie de fiecare data cand imi amintesc de el, de motivele pentru care si-a intors spatele propriului sat si s-a aliat cu inamicul.

A trecut atat de mult timp si parca ieri ne-am intalnit la miezul noptii la iesirea din sat, incercand sa il opresc. Sa zicem fara ocolisuri ca a fost stupid din partea mea dar nu pot schimba trecutul. Exista atat de multe posibilitati prin care as fi putut actiona, insa eu am ales-o pe cea mai umilitoare. Cand imi amintesc cat am plans in acea noapte imi vine la propriu sa rad de mine si sa imi pedepsesc sentimentele.

Am plans din cauza lui! L-am implorat sa nu plece, mi-am declarat dragostea (din nou, a fost un moment de slabiciune ce nu se va mai intampla) si el tot ce a putut sa imi zica a fost doar un multumesc (bine, venind din partea lui e o reactie enorma), dar acum cand analizez totul, sincer nici macar nu stiu pentru ce mi-a multumit. Bineinteles ca inainte de asta mi-a spus cat de enervanta pot sa fiu si ca nu exista nicio posibilitate ca eu sa inteleg prin ce trece el si bla bla bla chestii despre egoul lui imens.

Cum adica sa nu inteleg? Dar ce, nu sunt si eu om? Sunt ninja si am fost crescuta sa accept lumea in care traim, unde oricine poate muri neasteptat. Daca el crede ca e singurul ce are necazuri, asta nu e vina mea ... dar nu ma poate condamna asa; m-am straduit atat de mult sa inteleg si am reusit (nu in totalitate, evident) dar am suferit din cauza durerii lui.

A plecat pentru putere ... e tot ce imi repet de 3 ani incoace ... e tot ce pot intelege cu adevarat. Dupa catva timp am realizat de ce isi dorea asta- complexitatea, puterea in sine, intelepciunea - intregul ce te face complet, am simtit pentru prima data cu adevarat despre ce vorbea.

La ce folos sa ai sentimente daca nu iti poti indeplini scopurile?! Viata inseamna supravietuire, iar asta inseamna sa ai putere, vointa, motivatie ... . Am devenit constienta de acestea cand am avansat la rangul de chunin si responsabilitatea venita cu acest titlu m-a determinat sa inteleg mai bine cum functioneaza sistemul.

Am antrenament cu novicii de la academie in jumatate de ora si nu vreau sa intarzii ... in plus, daca totul iese bine, Tsunade-sama a promis ca ma invata o noua tehnica.

Da. Asa trebuie sa ma motiveze pe mine lumea sa fac ceva. Iubesc sa merg in misiuni, sa fiu in actiune, dar cand vine vorba sa fac ceva prin sat sau orice nu are legatura cu antrenamentele, cam trebuie sa fiu santajata. E chiar avantajos pentru mine ... altii care fac treburile astea nu se aleg cu tehnici noi; recunosc ca asta bineinteles imi scade cam 15% din plata finala pentru activitate, totusi nu imi pasa de bani.

Majoritatea fetelor de 16 ani economisesc pentru haine, petreceri sau reviste, dar atata timp cat imi pot plati facturile, am bani pentru mancare si strictul necesar in materie de vestimentatie si igiena - e mai mult decat ok pentru mine.

Imi imbrac echipamentul, imi strang bandana si imi aranjez kunaiurile. Mai am exact 15 minute pana la ora 8.

In drum spre academie ma opresc la un magazin sa imi cumpar micul dejun (un baton de cereale), dar ma intalnesc cu Naruto. Perfect ... exact ce imi trebuia- sa ma enerveze cineva de dimineata.