| Dragoste | Dramă | Ficțiune generală |
Întreaga sa viață s-a învârtit în jurul a două femei, iar acum a ajuns să urască specia feminină și să nu-și dorească să aibă de-a face cu ele. Trecutul și nu neapărat al său, și-a pus amprenta și tot ce-și...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Odată rămași singuri, ne uităm unul la celălalt fără să scoatem niciun cuvânt... De ce o facem? Nu știu ea, însă eu o privesc și-i admir fiecare trăsătură, de la părul blond ce mi-a adus o palmă, la fața senină și ochii albaștrii ce îți captează toată atenția, la corpul perfect și stilul ei nici foarte elegant de a se îmbrăca, dar care îi scoate toate formele în evidență. În acest moment totul la ea mi se pare superb, chiar și caracterul ce mă scoate din minți și mă face să reacționez cu totul altfel decât aș fi făcut-o în mod obișnuit.
— Eu o să mă retrag, îi aud dintr-odată glasul la fel de perfect, glas ce-mi face plăcere să-l aud, cum de altfel îmi face plăcere să o am cât mai mult timp în preajma mea.
— Nu-ți este foame?
— Poftim? mă întreabă surprinsă odată ce-mi aude întrebarea.
— Cum ne aflam aici pentru a lua cina, dar totul s-a dat peste cap odată cu prezența lui papă-lapte, am rămas nemâncați. Și bănuiesc că, așa cum mie îmi este foame, la fel îți este și ție, îi vorbesc și mă privește, nevenindu-i să creadă.
Sincer să fiu nici mie nu-mi vine să cred cât de frumos îi vorbesc, când până de curând o atacam cât de mult puteam. Însă realitatea sau mai bine spus sentimentele ce mă încearcă de când a apărut ea în viața mea m-au lovit atât de tare și m-au făcut să realizez că nu mă comportam corect și că ar trebui să fac opusul.
Și asta am de gând să fac.
Îmi doresc să îi arăt lui Elain că nu sunt un băiat rău și că, deși nu suport femeile, o să o suport pe ea, iar de acolo mai departe voi lăsa destinul să dicteze și voi acționa cum inima îmi transmite.
— Cam așa este, însă acasă mă așteaptă frigiderul, găsesc eu ce să mănânc, nu trebuie să îți faci griji sau să te simți obligat să faci ceva ce nu-ți dorești.
— Dar nu mă simt obligat... Îmi doresc asta, îmi doresc să ieșim să luăm masa împreună. Așa ne putem cunoaște mai bine, având în vedere că îmi ești și secretară și ai ajuns prietenă cu sora mea.
— Accept, dar cu o singură condiție...
— Nu o să mă mai comport ca un porc, dacă asta este ceea ce voiai să-mi spui, mă grăbesc să îi răspund și ceea ce scot pe gură o face să râdă.
— Ei bine, domnule îngâmfat care crede că le știe el pe toate și care crede că poate citi minți, nu, nu asta aveam de gând să pun ca și condiție. Vreau să aleg eu locația, oprindu-se din râs, mă luminează cu privire la cerința ei.
— Te las, dar doar dacă îmi promiți că vom ieși în altă seară undeva unde vreau eu, îi spun și de la faza de râs pe care eu i-o cauzasem mai devreme acum am uimit-o.
Deschide în mod repetitiv gura, dând să spună ceva, ca în secunda următoare să o închidă la loc, iar asta vreme de cinci minute, cred. Și chiar când vreau să-mi retrag cuvintele, își face curaj să vorbească.
