Imperiul sufletelor | Finalizată |

Capitolul 39

Niklas Fassel 

— Trebuie să vorbim! nici bine nu scap din colimatorul celor din presă că sunt asaltat de Thea. 

Dacă nu aș știi deja care este subiectul, nu aș încerca să găsesc în gând scuze ce să i le servesc. Însă, cu toate că locul în care ne aflăm nu este cel mai potrivit pentru discuția ce o evit de ceva timp, știu că trebuie să o purtăm și să scăpăm de ea. 

— Hai să ieșim pe hol. N-aș vrea să audă cineva ceva, cu atât mai puțin presa ce roiește în jurul meu și al familiei.

Îi vorbesc, iar ea mă aprobă, luând-o în față. Aruncând o privire spre iubita mea, observ că este prinsă făcând poze alături de proaspeții însurăței.  Iar asta mă liniștește puțin, căci nu-mi va observa lipsa, cu atât mai puțin nu va observa că stau de vorbă cu Thea. Sunt conștient că o acceptă doar de dragul meu și al Elysiei, însă de suportat nu o suportă. Aici eu sunt singurul vinovat... Și secretul ce-l împart cu Thea mă apasă tare, nu știu cum îi voi dezvălui tot ce i-am ascuns. Nu știu cum va reacționa și ce se va alege de noi. De asta nici nu mi-am făcut curaj să-i spun de la bun început. De asta m-am prefăcut de-a lungul serilor că sunt obosit, căci nu știam cum să o privesc în ochi știind că nu am fost sincer cu ea, așa cum și-a dorit. 

Și totuși, acum patru seri, nu m-am mai putut preface. Eram cât pe ce să-i spun adevărul, să-i spun că sunt căsătorit cu Thea. N-am făcut-o, din fericire, căci dorința ce mocnea în mine m-a împiedicat. Am făcut-o a mea și m-am concentrat întreaga seară pe ea, am făcut-o să se simtă bine și așa ne-am simțit amândoi bine. Pentru o seară am uitat de tot și am fost trup și suflet cu femeia ce o iubesc. 

— Trebuie să îi spui că suntem căsătoriți! Trebuie să o faci înainte să afle singură sau din alte surse, căci secretul ce-l avem nu va mai putea rămâne ascuns pentru mult timp! Trebuie să îi spui asta, Nik... Trebuie să îi spui că ești căsătorit cu mine de aproape nouă ani! Trebuie să te desparți cu totul de mine, să îți îndrepți instinctul de protector spre Elain!

Nu așteaptă nicio secundă și începe în forță discuția. 

Da, suntem căsătoriți încă din ziua în care ea a devenit majoră. Nu a fost o căsătorie din dragoste, nu a fost ceva dorit... Însă a fost necesar, pentru ea în mod special. Dar și pentru mine. Nu puteam să o pierd și pe ea, nu după ce cu câteva săptămâni în urmă avusesem parte de decepția cauzată de Carola și fata ce fusese angajată de ea. 

Știu, anii au trecut, am fi putut divorța. Dar nu am făcut-o, din lipsă de timp și cu gândul că nu vom găsi vreodată o persoană de care să ne îndrăgostim și cu care să ne dorim un viitor. Și totuși, uite că asta mi s-a întâmplat mie. De asta, în urmă cu câteva săptămâni, înainte de a pleca în acea escapadă în Amsterdam am vorbit cu avocatul meu pentru a intenta divorț. Evident, Thea știe și e de acord, doar că se pare că se mișcă foarte greu actele. 

Iar Thea se teme că dacă voi mai aștepta mult până la a-i dezvălui adevărul lui Elain, presa sau apropiații vor afla de ce am ascuns noi și va afla și iubita mea. Aceeași temere o am și eu, însă am tot sperat că voi găsi o explicație și un moment bun în care să-i spun adevărul. Și am avut și gândul că poate vom divorța, fără să afle nimeni și nu-i voi spune nici ei despre asta. Dacă am reușit aproape nouă ani să ținem asta doar pentru noi, cred că aș fi reușit în continuare, cu atât mai mult dacă am fi reușit să semnăm actele de divorț.

— O să încerc zilele următoare. Promit... Doar că vreau să fi și tu acolo. Nu cred că pot povesti singur drama prin care ai trecut și motivul din spatele căsătoriei noastre. 

Unul din motivele din cauza cărora am tot amânat este fiindcă mi-am dorit să fie și Thea prezentă. I-am salvat viitorul prin această căsătorie, n-am lăsat-o să fie târâtă cu forța într-o țară ce îi era străină și căsătorită cu un bărbat cu mult mai matur decât ea, doar fiindcă bunicii săi păstrau tradiții învechite.