ARMONIOS: Care are armonie, ale cărui părți componente formează un tot bine închegat și echilibrat
Nu credeam că va exista un moment în care să vreau să mă reîntorc în Brazilia, să fiu lovită de căldura sufocantă pe care am resimțit-o acolo. Dar în acest moment, coborând din avion și fiind întâmpinată de ploaia și frigul mereu prezent în Marea Britanie m-aș întoarce în Brazilia. Dar trebuia să accept situație pentru că știam că așa este mai bine. Unde sunt acum este exact locul în care trebuie să fiu. Încă am rămas marcată de conversația cu Harry, de felul în care mi-a vorbit pentru simplul fapt că părea atât de sincer. Poate că totuși mai există speranță, poate că totuși încet voi reuși să sparg acel perete imaginar pe care și l-a construit. Nu știu exact ce s-a întâmplat cu el, dar simt că ceva este schimbat la el; în felul său de a fi, comportamentul său. Cu toate că este în continuare degajat și extrem de rece majoritatea timpului, uneori îmi dau seama că mă privește, îl simt studiindu-mă în depărtare dar de asemenea pot observa că mintea sa este în total altă parte. Nu îl voi forța, nu voi face niciodată acest lucru și cu toate că știu prea bine că Harry nu e potrivit pentru mine, nu există altă persoană mai bună pentru mine în acest moment.
-Ești gata?
Ochii mei s-au mutat în direcția vocii, Harry privindu-mă ușor neliniștit, probabil din cauza comportamentului meu recent. Nu pot să mint, nu am cum să nu fiu în șoc după ce s-a întâmplat în Germania dar de asemenea nu pot să mă concentrez pe acele lucruri deoarece știu prea bine că nu sunt destul de puternică să le suport. Având în vedere această situație, cel mai potrivit lucru ar fi să îmi ocup timpul cu altceva, iar acest lucru se va întâmpla cât de curând. Nu credeam vreodată că voi ajunge în acest punct atât de repede, știam că era ceva greșit odată ce am fugit din Brazilia, iar faptul că Harry refuza să-mi spună care este problema mă neliniștea și mai mult. Dar acum suntem aici. În sfârșit vom ajunge față în față cu Organizația din nou și vom afla ce urma să facem. Eram pregătită pentru orice, nimic nu m-ar mai putea surprinde. Eram pregătită să dau ochii cu tata, cu șefii Organizației și cu toate că nu voiam să mă gândesc la ce va urma, știam că eram pregătită să le spun tot ce s-a întâmplat cu mine în Germania și Brazilia.
Am încuviințat odată ce am simțit corpul cald al său emanând în spatele meu. Mi-am întors privirea, ochii mei rămânând fixați asupra orbitelor verzi ale lui Harry, observându-i trăsăturile feței. Era îngrijorat, iar acest lucru se vedea după felul în care mă privea. Am răsuflat ușor șocată odată ce i-am simțit palma caldă atingându-mi obrazul, căldura corpului său radiind puternic pe locul atins de acesta.
-Sunt neliniștit, Antonia. Nu ești în apele tale și acest lucru mă îngrijorează până în punctul în care aș ucide. Ți-am spus că te voi proteja cât voi continua să respir și plănuiesc să-mi duc la bun sfârșit această obligație dar nu te pot ajuta dacă nu vorbești cu mine.
L-am privit pentru a doua oara în ultimele ore, abia acum văzându-l cu adevărat. Harry nu vorbește, nu știe să-și exprime gândurile și emoțiile dar până acum credeam că nici nu dorește acest lucru. Dar acum, observându-i ochii sălbatici, confuzi și îngrijorați, mintea mea s-a umplut complet de el, neputința de a mă îndepărta de acesta simțiindu-se cu adevărat. Aveam nevoie de el, aveam nevoie să îl simt cât mai aproape posibil de mine și dacă asta însemna să comit un adevărat păcat, să-mi încalc o promisiune care nu credeam că va fi încălcată.
Ochii mei au rămas fixați pe ai săi, buzele mele lipindu-se în cel mai disperat mod de ale sale, lăsând în urmă orice gând care îmi încetinea această dorință puternică. Nu mai conta nimic, nu mai conta nimic din jurul nostru. Aveam nevoie de el și chiar dacă tot ce ne-a mai rămas sunt aceste clipe, voiam să le trăiesc din plin. Nu mă puteam gândi la alte consecințe, aveam nevoie de el în cel mai crud și erotic mod posibil, iar dacă urma să fac cea mai mare greșeală din viața mea, aveam de gând să o fac de asemenea cea mai bună greșeală posibilă.
-Antonia, oprește-te. Nu aici. Nu este momentul potrivit.
Mi-am închis ochii odată ce acesta s-a retras, știam că nu îi puteam privi expresia îngrijorată. Nu credeam că va exista un moment în care să fiu refuzată de el, cu toate că el era probabil persoana cea mai înclinată să mă refuze, știam că mă vrea doar pentru el. Am știut mereu; poate că nu am vrut să recunosc, dar mereu l-am observat. Nu sunt sigură de multe lucruri, dar eram sigură că eu eram singura persoană atât de apropiată de Harry încât să-l fac să cedeze.
-Nu spune asta, Harry! Tu nu mă poți refuza ! Nu este posibil, nu tu.
Eram incoerentă, confuză, frustrată, terminată emoțional și nu puteam să trec peste acest amănunt.
-Eu sunt cel care ar trebui să te refuze, Antonia! La dracu! Ochii săi erau reci, aproape transparenți în comparație cu trăsăturile feței sale. Totul se poate schimba atât de repede, este necesar un singur moment și apoi totul e doar ruină. Vocea sa era dură, chiar dacă mă privea cu milă aproape, cu o îngrijorare excesivă, vocea sa era dură și detașată.
-De ce? De ce mă refuzi?
Nu știu de ce l-am întrebat. Adevărul este că nu voiam un răspuns, îmi era frică de ce urma să-mi spună dar cu toate acestea nu am putut să-mi controlez vocea, nu am putut să mă abțin. Era sfâșietor, mai ales acum; după toate nebuniile din viața mea, după tot ce mi s-a întâmplat. E cel mai dureros lucru posibil. Mai dureros decât orice durere fizică.
-Te refuz pentru că nu te pot avea. Nu te pot avea iar acest lucru mă mănâncă în interior, mă distruge, Antonia! Nu am știut niciodată să-mi exprim adevăratele emoții dar știu cum să mi le împărtășesc cu tine fără să rostesc vreun cuvânt, dar de asemena sunt conștient că nu pot face ce vreau cu tine. Așa că te rog, nu spune nimic. Nu vreau să aud acele cuvinte pentru că mă vor înnebuni.
Nu știam la ce se referă, era la fel de incoerent ca și mine. Nu înțelegeam ce vrea de la mine și ce nu poate face. Mereu am crezut ca viața se rezumă la a-ți păstra calmul și a cunoaște cu exactitate ce vrei, credeam că viața presupunea să rămâi cu picioarele pe pământ indiferent cât de puternic era curentul. Dar să fiu luată de val nu este atât de rău, asta doar dacă te duce înainte. Știam că acel curent era Harry și nu îl mai puteam nega. Nu cred că m-am făcut înțeleasă, în mintea mea are sens dar știu prea bine că nu aș putea vreodată să-i reproduc aceste cuvinte deoarece îmi e frică de reacția sa.
-Te rog, Antonia. Mâine e o zi lungă, vom fi toată ziua în sediul Organizației. Putem să nu mai vorbim despre asta acum? Vreau să mergem la hotel și să ne calmăm.
L-am privit conștientă că are dreptate ca întotdeauna și l-am urmat spre mașina din fața pistei fără alt comentariu. Nu îi puteam vorbi în acest moment. Orașul părea o umbră în acest moment, un întuneric care mă înghițea cu fiecare secundă care trecea, dar eram pregătită. Aveam nevoie de el, dar acum eram pregătită să renunț la el dacă era necesar.
*
Pentru a putea merge înainte , întâi trebuie să înțelegi de ce ai simțit ce ai simțit și de ce nu mai trebuie să simți aceleași lucruri. Privind lănțișorul de la Louis, toate amintirile revin. Asta fac de mai bine de o oră din momentul în care am ajuns în camera de hotel rezervată de Harry. Poate că motivul pentru care aveam atât de mare nevoie de Harry era din cauza lui Louis. Totul se rezumă la el până la urmă, nu? Prima iubire va rămâne mereu cea mai importantă, cea mai puternică. Oare aceste lucruri erau adevărate? Orice iubire este diferită, niciuna nu este la fel. Asta încerc să mă conving pentru că știu că nu voi putea ajunge niciodată la Harry dacă nu renunț la Louis cu totul.
Am strâns lănțișorul în pumni, ducându-mi apoi mâinile la frunte, simțindu-mi întreg capul explodând de la atâtea gânduri. Îl urăsc, îl urăsc pe Louis. M-a făcut să mă îndrăgostesc de el apoi m-a mințit. Tot ce a făcut pentru mine a fost o mare minciună. Nu îl mai vreau în mintea mea, vreau să-l șterg din mintea și de pe corpul meu. Simt că este peste tot, nu mă pot gândi la altceva decât la felul în care m-a privit odată ce a intrat în acea cameră. Zâmbetul acela sadic, maniacal care mă îngrozește. Am respirat terifiată, ridicându-mă brusc din pat, alergând până în baie, trântind ușa în urma mea. Nu puteam să îl șterg din mine, de pe pielea mea, mintea mea, totul mă depășea. Voiam să scap de el, nu îmi mai păsa de altceva. Mi-am aruncat toate hainele pe jos, grăbindu-mă spre dușul gigantic din baie, deschizându-l și trecându-mi mâinile pentru a testa temperatura apei. Trebuia să îl spăl de pe mine, nu aveam altă soluție.
Cred că am stat în cabină mult mai mult decât era necesar. Pielea mea a devenit moale, zbârcită chiar din cauza căldurii emanate dar tot aveam senzația ca el este acolo, are dominație asupra minții și corpului meu. Nu puteam determina cu exactitate cât timp a trecut, dar eram convinsă că a fost destul de mult. Brațele mele deja obosite, au rămas inerte pe lângă corpul meu, postura mea încordată simțindu-se apăsătoare. Cu ochii închiși, în ciuda sunetului apei care curgea peste corpul meu, am auzit ușa băii deschizându-se. Știam că e Harry dar nu puteam reacționa în vreun fel. Mi-am întors privirea, observându-l de după cabină cum își dă jos bluza, dar ochii mei s-au mutat apoi asupra urmelor de unghii de pe brațele mele înroșite. După un minut, spre surprinderea mea, am auzit ușa cabinei deschizându-se, urmând ca Harry să se strecoare înăuntru. Ochii mei s-au închis din nou, trecându-mi degetele prin părul ud. I-am simțit degetele cuprinzându-mi șoldurile, trăgându-mă spre el. Îi puteam simți pieptul lipit de mine, picurii de apă de pe pielea mea revărsându-se pe a sa. Nu mă vrea, chiar el a spus-o.
Mă întorc, părăsindu-i căldura corpului, urmând să-i aud oftatul. S-a apropiat din nou de mine, buzele sale atingându-mi urechea în timp ce mâinile sale îmi atingeau pielea.
-Oprește-te, te rog. Nu îți mai face asta. Vocea sa era răgușită ca și cum nu vorbise de câteva ore bune și având în vedere că nu am prea fost o companie plăcută, puteam să văd de unde îi provine răgușeala. Apa a început să-i ude părul, luminându-i fața superbă.
Până la urmă mi-am încetat protestele, sprijinindu-mă pe el. L-am privit confuză odată ce s-a mișcat din direcția apei, încruntându-se și privindu-mă din cap până în picioare. Ochii mei au început să îl scaneze odată ce murmura ușor, privindu-mă în același timp într-un mod în care m-a privit o singură dată până acum.
-Ești a mea. Nu vreau să fii, dar nu ești decât a mea. Eu sunt cel care te va proteja, eu sunt cel care te-a protejat mereu și voi continua să fac acest lucru. Mi-a luat mult să realizez cu adevărat ce simt, dar acum sunt sigur de un lucru. Nimeni nu te mai poate avea, nimeni înafară de mine.
Mâna mea s-a ridicat automat, atingând-o pe a sa, strângând-o ușor, confesiunea sa surprinzându-mă dar știam că aveam nevoie de acest lucru acum. Mereu am știut că este ușor să iubești lumina, iar Harry era întunericul, dorința cea mai ascunsă din sufletul meu. Eram pregătită să schimb taberele și să văd cu adevărat întunericul; să îl înțeleg.
-Ai spus că nu mă vrei.
-Am spus că nu te pot avea, nu că nu te vreau. Sunt posesiv, Antonia. Nu îmi place ca altcineva să aibă ceea ce este al meu, iar acest lucru se va schimba din acest moment. Ai fost a mea de mult, dar acum voi consolida acest lucru.
L-am privit stânjenită dar în același timp entuziasmată. Înainte ca alte cuvinte să fie rostite între noi, corpul său se apleacă asupra mea, buzele sale sărutându-le pe ale mele cu forță, mișcându-se fără griji și cu atât de multă pasiune încât simțeam că îmi vor ceda picioarele în orice secundă. Strângându-i și mai tare mâna, cealaltă a rămas înconjurată în jurul gâtului său în timp ce acesta își plimba degetele pe tot corpul meu. Buzele sale dispar dintr-o dată de pe ale mele, mișcându-le acum peste gâtul și clavicula mea. Totul s-a întâmplat într-o secundă, Harry ridicându-mă, urmând să-mi înconjor picioarele în jurul său. După ce picioarele mele au fost asigurate de mâinile sale mari care mi-au cuprins coapsele, brațele mele s-au înconjurat în jurul gâtului său din nou.
Buzele mele s-au lipit de ale sale din nou, cu aceiași pasiune dar mult mai încet și blând, încercând să mențin pasul cu el. Spatele meu se lipește de cabina aburită a dușului în timp ce palmele sale mă mențin lipită de corpul său. Degetele mele trec ușor prin părul său ud, simțindu-i dinții cuprinzându-mi posesiv buza de jos, trăgând de ea. Picioarele mele se strâng mai bine în jurul său, forțându-ne mai aproape unul de celelalt. Piept lângă piept, buze cuprinse într-un dans pasional și dominant. Mă trag pentru câteva secunde pentru a putea lua o gură de aer, Harry privindu-mă cu buza mușcată, dorința citindu-i-se în ochi. Lăsând apa să curgă, deschide ușa cabinei, mutându-mi corpul pe o suprafață tare, o măsuță de lângă chiuvetă. Buzele sale încep să-mi sărute cu putere gâtul și clavicula știind prea bine că intenția sa este să lase urme, semne că sunt a sa, iar în acest moment nu mai conta. Niciun avertisment nu mi-a fost acordat, Harry desfăcându-mi picioarele, menținându-mă în continuare lipită de el. Folosindu-și o mână, se ghidează spre mine, împingând încet, răsuflând cu putere odată ce feminitatea mea îl cuprinde total. Instant degetele mele se prind de părul său, trâgându-l odată ce acesta începe să-și miște șoldurile. Corpul meu parcă se eliberează de orice tensiune existentă în acest moment, fiind înlocuit de o dorință aprinsă. Mișcările sale sunt încete dar în același timp atât de puternice încât cu fiecare mișcare, corpul meu tresare. Degetele sale îmi strâng cu putere coapsele, mușchii săi fiind acum mult mai proeminenți din cauza felului în care îi sunt îndoite coatele.
Un geamăt mi-a părăsit buzele, starea euforică în care acesta mă aducea fiind prea mult pentru corpul meu obosit. Mâna mea se așează pe masă, lăsându-mi corpul să se sprijine de ea, buzele lui Harry găsindu-mi acum pielea dintre sâni, degetele sale strângând și mai tare pielea coapselor. Îl simțeam atât de adânc și cu fiecare mișcare lovea acel punct dinăuntrul meu care mă făcea roșie de stânjeneală, buzele mele deschizându-se fiind urmate de un geamăt profund și pițigăiat. Corpul său se lipește cât de mult posibil de al meu, întețindu-și mișcările. Sunetele ieșite dintre buzele sale se lovesc de fața mea, nasul său atingându-mi ușor pielea feței încinse deja. Mandibula sa se contractă, gâfâind puternic odată ce pereții mei se strâng în jurul său. Aburul din cameră a ajuns aproape insuportabil din cauza atmosferei în care ne aflam. Cu toate acestea nu mă puteam plânge, este exact locul în care voiam să fiu acum. Degetele mele se întorc de plăcere, mâinile sale găsindu-mi spatele și cuprinzându-mă în așa fel încât era mai simplu pentru el să se împingă înăuntrul meu. Cuprinzându-i gâtul cu brațele mele, îi șoptesc numele încet, urmând ca mai apoi buzele sale să se lipească dn nou de ale mele. Cu mandibula încordată, Harry îmi oferă acum tot ce este al său fără să se gândească. Se încruntă, privindu-mă, părul său ud lipindu-se acum de fața sa. Strângându-l și mai tare, palma mea îi cuprinde fața, buzele mele atingându-le pe ale sale, savurând acest moment până când va rămâne complet în amintirea mea. Despărțindu-mă de buzele sale rozalii, nu am putut să nu las un geamăt puternic să-mi părăsească buzele, încercând să-mi calmez respirația iregulară. Buzele sale le ating ușor pe ale mele, oprindu-mi gemetele puternice.
-Shh, ma chérie . Vocea sa răgușită era extrem de erotică în acest moment pasional, iar acel alint în franceză m-a făcut să amețesc. Ochii mei se închid odată ce Harry îți dă drumul cu putere, lăsând un geamăt răgușit să-i părăsească buzele. Câteva minute am rămas îmbrățișați, încercând să ne revenim, urmând mai apoi ca acesta să iasă din mine, plimbându-și degetele peste pielea mea încinsă.
-Nu mă voi mai împotrivi, Toni. Ești a mea iar dacă eu nu îți voi dovedi acest lucru, sigur urmele de pe pielea ta o vor face în locul meu, murmură el, vocea sa răgușită auzindu-se puternic în baie.
L-am privit cu atenție, observându-i trăsăturile frumoase, atingându-i pielea caldă ca și cum ar fi fost prima oară când l-am văzut așa. Brațele sale rămase în jurul meu mă ridică și ne duce pe amândoi în dormitor. Corpul său s-a dezlipit de al meu odată ce acesta s-a întors să închidă apa din baie, urmând să arunce un prosop peste mine, îndemnându-mă să-mi șterg părul ud. L-am ascultat, făcând în tocmai cum spune, neștiind exact cum ar tebui să reacționez.
Stingând lumina, mi s-a alăturat în pat, brațele sale cuprinzându-mi talia și trăgându-mi corpul peste al său, degetele sale trasând linii imaginare pe pielea spatelui meu. Nu erau nevoie cuvintele în acest moment deoarece acesta a fost momentul în care am înțeles. I-am înțeles cu adevărat sentimentele, am înțeles exact ceea ce nu a putut exprima în cuvinte. Poate că sunt nebună, poate că amândoi suntem, dar nu avem de gând să mai neg ceea ce simțeam pentru el. Cu toate că nu ar trebui să existe aceste sentimente, nu le mai puteam ascunde. Il doream numai pentru mine, oricât de egoist ar fi acest lucru. Și acum, în stare mea de oboseală și somn, în timp ce degetele sale îmi mângâiau pielea și mă țineau lipită de corpul său am realizat ce a încercat să-mi spună mai devreme. Ce nu a vrut să audă de la mine. În acel moment am realizat cât de nebunesc era acest lucru, cât de greșit și cu toate acestea cât de inimaginabil de real era totul. Eram îndrăgostită până peste cap de Harry, iar el a știut acest lucru dinaintea mea. Mereu a fost cu un pas înaintea mea și din această cauza, mereu a știut ce să evite și cum ar trebui să reacționeze pentru a-și stăpâni aceste sentimente. Eram îndrăgostită de el și nu știam ce urma dar eram pregătită să-l las să îmi arate o nouă lume și să mă învețe cum trebuie să-l iubesc dacă acest lucru era cu adevărat posibil.