INTROSPECȚIE: Observare si interpretare a propriilor stari si dispoziții mentale/emotionale; autoobservare.
Imediat ce usa s-a inchis in urma sa, expresia de soc de pe fata mea s-a transformat intr-o expresie nelinistita, ganduri care de care mai imposibile facandu-si loc in mintea mea. Nu pot sa cred ca Harry chiar s-a gandit la sex, cand eu clar aveam in minte altceva. Dar probabil trebuia sa-mi dau seama, nu la asta se gandesc toti barbatii? Nu am vazut vreodata o persoana de sex masculin sa refuze o partida si sincer nici nu cred ca o voi face. Toata lumea vrea asta. Toata lumea se gandeste la asa ceva. Nu spun ca nu este normal, ba din contra. Nu ma consider nici macar eu o neexperimentata. In timpul petrecut cu Louis, pot spune ca am invatat destul de multe. Si nu am negat niciodata ca mi-a placut. Imi place, e normal. Este ceva ce toata lumea face, dar asta nu schimba cu nimic situatia actuala. Harry si cu mine? Nici intr-un milion de ani.
Partea cea mai proasta este ca nu stiu cum sa mai dau ochii cu el acum. Stiu ca pe el nu l-a afectat deloc conversatia noastra, dar eu sunt fata. Sunt mult mai rusinoasa decat el, iar acest subiect ma face sa ma simt stanjenita. Nu vreau sa discut cu el despre asta. De ce as vrea?
Gandurile mele au fost intrerupte odata ce Harry a iesit din baie, surprinzator imbracat exact cum era inainte. El nu se schimba? Adica totusi, ma gandesc ca este un chin sa dormi in blugii aceia stramti.
Am inghitit in sec, aruncandu-i o privire rapida, ochii sai fiind deja atintiti pe corpul meu care statea inert pe pat, picioarele sale lungi purtandu-l pana la marginea acestuia, dand la o parte plapuma alba. S-a asezat la marginea patului, fiind cu spatele la mine. Mi-am strans buzele, nestiind exact ce ar trebui sa-i spun ca sa scapam de acest aer extrem de neplacut care persista in jurul nostru.
-Harry? soptesc eu, mutandu-mi corpul in asa fel incat sa stau intors spre el, patura acoperindu-ma pana deasupra sanilor, medalionul de la Louis stand intr-o parte din cauza pozitiei in care eram.
Si-a intors capul spre mine, privindu-ma cu o mina impasibila, gandurile mele fiind atat de incurcate acum incat nu stiam daca este cu adevarat o idee buna sa aduc vorba de evenimentele care au avut loc la dineul lui Kramph. Dar dorinta de a-i cunoaste motivele, de a stii de ce a facut ce a facut, m-a impins sa-mi las toate nelinistile deoparte si sa il intreb ce aveam de intrebat.
-Ce ai facut cu diamantul? intreb, vocea mea nelinistita inrautatind situatie deja dificila in care eram. Dar erau unele lucruri care trebuia sa le stiu si nu puteam sa le mai aman.
- Nu e treaba ta Antonia, spune acesta, buzele sale formand o linie dreapta dupa ce cuvintele i-au parasit guar. Urasc cand prefera sa ma inchida afara din camera sa imaginara. Nu imi place cand nu impartaseste cu mine astfel de lucruri, mai ales ca erau importante si cred ca am dreptul sa stiu asa ceva.
-Harry, oftez eu, scuturandu-mi capul, sentimetul de dezamagire instalandu-se in intregul meu corp. M-am saturat deja de atat de multe secrete. Mi-a promis ca imi va spune de acum, atunci de ce se comporta astfel? Nu stiu daca il voi putea intelege vreodata, cert este ca deja am obosit de la atat de multe secrete si suntem plecati doar de cateva zile. M-am saturat de incurcaturi, m-am saturat de frica ca s-ar putea sa fim urmariti, m-am saturat de Harry, m-am saturat de comportamentul sau misterios, dur si exasperant si cel mai rau, m-am saturat sa fug. M-am saturat sa fug de lume, de pericole care nici macar nu exista. Sau cel putin nu existau pana acum. De cand am plecat cu Harry, toate problemele ma urmaresc; masini, arme, batrani nebuni, diamante furate. Ce va urma? Ce ar mai putea face?
- Opreste-ma daca gresesc, ii spun eu, privindu-l in ochi distant. Tata te-a trimis aici cu mine, sa ai grija de mine si sa ma aperi, dar de cand ai aparut tu in peisaj, sunt mai mult in pericol. Pana acum eram bine, eram cat de cat fericita, dar acum? Acum nici macar nu mai stiu cine sunt, ce fac si care este scopul meu. Iar asta este doar vina ta, continui eu, muscandu-mi buzele, privindu-l pe Harry intr-un fel tematoare ca va reactiona asa cum face el mereu. I-am vazut narile marindu-se, probabil incepand sa se enerveze in urma afirmatiei mele, dar era adevarat. De cand Harry este aici, eu sunt mai in pericol decat am fost cand eram cu Louis.
-Macar esti in viata, spune acesta, tonul dur si rece facandu-si din nou aparitia, in ciuda faptului ca nu exista nici o urma de furie in tonul vocii sale. Doar duritate, dar asta nu este ceva nou pentru el.
-As fi preferat sa nu mai fiu, murmur eu, lasandu-mi capul in jos, abia acum realizand ca corpul meu era asezat in fund pe pat si nu mai eram intinsa asa cum am crezut precedent. Mi-am dus mana la frunte, incercand sa scap de tensiunea acumulata, dar incheietura mi-a fost prinsa strans.
Mi-am ridicat capul, privindu-l nedumerita pe Harry care strangea din dinti, incheietura mea sigur inrosindu-se pana acum din cauza presiunii care o punea odata ce degete sale au inceput sa se stranga in jurul ei.
-Harr-
Am incercat sa protestez, durerea deja incepand sa se simta, usturimea facandu-mi gura sa se deschida usor, lasand un scancet sa-mi iasa printre buze.
-Sa. Nu. Mai. Spui. Asa. Ceva. Niciodata, maraie el sacadat, ochii sai aruncand sageti pe intreaga mea fata, facandu-ma sa ma cutremur usor si de asemenea sa incerc sa-mi eliberez incheietura, in ciuda faptului ca el continua sa stranga tot mai tare, pana in punctul in care simteam ca durerea este imposibila.
-Harry, ma doare! spun eu incet, sasaind usor din cauza stransorii sale.
Ceva in ochii sai era schimbat. Din pacate am avut de mai multe ori decat pot sa numar parte de Harry cel nervos, iar ochii sai nu semanau deloc cu cei care am ajuns sa-i cunosc foarte bine, atat de inflacarati si nervosi. Erau aproape negri, iar un sentiment ciudat mi-a strabatut intreg corpul odata ce am vazut aceasta noua fata a sa.
Stiam sigur ca imi va lasa o urma oribila, stiam asta pentru ca a mai facut-o odata. Cand m-a prins de gat, mi-a lasat o urma atat de oribila incat nici eu nu stiu cum Stella a reusit sa o acopere, dar acum, acum era de zece ori mai nervos decat era atunci si asta ma inspaimanta. Nu stiam ce l-a facut sa-si schimbe brusc starea de spirit. Am spus eu ceva?
-Harry, te rog! Ma doare, spun eu, vocea mea disperata ajungand la Harry abia dupa cateva secunde, privirea sa rece trecand inca odata pe intreaga mea fata, apoi mutandu-se pe mana sa care era inclestata strans de incheietura mea.
Privirea sa demonica, pentru ca un alt cuvant nu putea descrie mai bine expresia sa , s-a schimbat , incheietura mea rosie fiind eliberata. Mi-am dus-o la piept, privindu-l cu neincredere, Harry parand usor confuz de evenimentele care s-au derulat in decursul acestor minute. Corpul meu a tresarit, incercand sa ma indepartez cat de mult puteam de el, pana cand am ajuns la marginea patului.
-Toni, eu-
-Nu, soptesc eu, inchizandu-mi ochii, ducandu-mi acum ambele maini la ei, presand usor cu varful degetelor pleoapele mele inchise. Am luat o gura mare de aer, simtindu-mi corpul tremurand in urma socului. Ce Doamne s-a intamplat? In viata mea nu am mai trecut prin asa ceva. In viata mea nu am fost supusa acestui grad de violenta, iar toate mi s-au intamplat de cand Harry a aparut in peisaj. El chiar este diavolul in persoana. Atat de crud si lipsit de resentimente.
-Nu am stiut, crede-ma ca nu mi-am dat seam-
-Te rog taci! Nu vorbi, d-doar taci, tip eu, tremuratul corpului meu fiind mult mai violent acum. M-am ridicat din pat, intorcandu-mi spatele la Harry, ducandu-mi mainile in fata mea, privind felul in care corpul meu reactioneaza comportamentului lui ingrijorator. Nu stiu de cand am mai fost atat de speriata, dar este ceva timp. Nu mi s-a intamplat asa ceva pana acum iar corpul meu reactiona din instinct.
-Baga-mi-as! Toni, nu am vrut, spune el nervos, auzind scartaitul patului, semn ca si el s-a ridicat, pasii sai auzindu-se dur pe podeaua din lemn, pana cand au ajuns in fata mea.
Nu mi-am ridicat privirea din pamant, bratele mele tremurande cazand pe langa corp, pumnii mei stransi tremurand violent.
O mana calda mi-a prins incet pumnul drept, ridicandu-l dar nu inainte sa incerc sa mi-l trag, dar Harry stia ca urma sa fac asta, de aceea a prins bine de el, nelasand sa-i scap printre degete.
-Uita-te la mine, sopteste el, vocea sa mereu dura si rece fiind mai domolita acum, pana in punctul in care aveam impresia ca este bland cu mine.
Mi-am inchis ochii, incercand sa-i opresc vocea si de asemenea sa imi opresc corpul din a continua sa tremure, buzele mele stranse intre ele, despartindu-se usor odata ce degetele lui Harry mi-au prins usor barbia, tragand-o in sus, facandu-ma astfel sa ma uit la el.
I-am vazut mandibula miscandu-se usor, ochii mei pulsand in ai sai, asteptand sa vad ce va face. Mi-am deschis gura sa protestez , vrand sa opresc cuvintele sale patetice care probabil ca intentiona sa le rosteasca pentru a ma face sa ma simt mai bine, dar gura mea a ramas deschisa odata ce actiunile sale m-au luat prin surprindere, lasandu-ma cu un sentiment ciudat in corp, un sentiment pe care nu il puteam descrie in cuvinte ; dar era ceva nemaiintalnit.
Special thanks to the amazing reen-zette for the beautiful banner.