|Jung (N/T) |

544 32 5
                                    

Ultima noapte pe care urma sa o petrec alături de (N/T), fata care reușise să ma schimbe complet. In lună aceasta am încercat sa fiu iubitul ideal, să ii fac pe plac cu scopul de a-i arăta cât de mult o iubesc și cât de mult înseamnă ea pentru mine. Priveam absent cerul luminat de artifici, parca vrând ca totul sa fie un vis, sa urmeze sa ma trezesc, iar aceaste câteva săptămâni sa nu fii trecut de fapt.

-O ultima dorința, (N/T)? intreb, mâinile fiindu-mi pe talia ei.

-V-Vreau să nu pleci...

Ma stăpânesc cu greuțin piept situației. Ochii înlăcrimați ai fetei mă implora sa dau un răspuns care să o mulțumească, să faca in asa fel încât povestea noastră sa continue. Imi musc nervos buza inferioară in încercarea de a opri lacrimile să imi alunece pe obraji. O sarut apăsat, aceasta suspinând încet.

-Te iubesc, șoptesc. Mereu te voi iubi.




Beau o gură zdravănă din cafeaua pe care încercam sa o termin de cateva ore, gustul puternic amărui amintimdu-mi de ultimii 4 ani de chin pe care i-am avut in America dupa ce am părăsit-o pe (N/T). În prezent sunt student în anul II la medicină, facultate aleasă si in funcție de activitățile mele din timpul liber. Învăț mult mai multe despre corpul uman, iar asta mă ajută să perfectionez substanțele pe care le prepar.

Ma asez pe scaunul din birou, gândindu-mă in continuu la ultima noapte pe care o petrecusem cu (N/T), noaptea dintre ani. Am fost nevoit sa renunț la prieteni, la tot ceea ce aveam deoarece situația se înrăutățise. Șefi ai diferitor mafii doreau sa ma găsească, probabil sa-mi facă rău si nu doar mie ci și celor din jurul meu, iar asta l-a determinat pe tatal meu sa ia decizia de a ma muta din nou in America. Aici nu ii aveam decat pe ai mei, pe Ava și părinții acesteia, toti fiind implicați în această afacere ilegală.

-Cacat, murmur cand observ ca ceasul de pe perete indica ora 2 noaptea.

Urăsc să lucrez de noapte. Îmi place sa ajut doctorii si asistentele de la spital, asa că sunt nevoit să accept acest "chin". Deși nu imi este permis sa lucrez într-un spital având în vedere ca sunt student în anul II, tatăl Avei, directorul spitalului, a pus o vorbă bună pentru mine. În fiecare sfârșit de săptămână pierd timpul pe aici si ofer ajutor pentru a-mi distrage atenția de la viata minunata pe care o am. Din păcate pentru mine in această săptămână trebuia sa fac tura de noapte.

-Hei, Cookie! spune roșcata intrand in încăpere. Drăguț birou. Văd că tata te iubește foarte mult.

-Nu imi mai spune asa, Ava.

Strâng cana de cafea în mâini și încerc sa ma stăpânesc. Stia ca nu imi mai plăcea sa fiu strigat așa.

-Sa înțeleg ca ești supărat, replică si încuie ușa in urma ei.

Se apropie de mine dand de-o parte cana pe care o tineam in maini si se așează în poala mea.

-Cred ca stiu exact de ce ai nevoie.

Mereu se întâmpla la fel. Stia ca sunt vulnerabil și profita de asta făcându-mi vizite surpriză care se încheiau cu mine între picioarele ei. Da, recunosc. Sunt un măgar. Încerc sa uit de (N/T) culcandu-ma cu persoana care mă folosise, care își bătuse joc de mine, dar pur și simplu aveam nevoie de acest gen de afectiune.

Împing lucrurile aflate pe birou și o asez pe fata pe el. O dezbrac, preludiul fiind ceva ce lipsea din ieșirile noastre, și intru brusc in ea, dorind doar să uit de tot.

                             ***

-Ti-a mai spus cineva că ești bun în pat? întreabă Ava in timp ce scoate pachetul de țigări din geanta.

Ignor ceea ce spuse si imi aranjez hainele.  Observ ca fata dorește sa fumeze înăuntru, asa ca o prind de mână, ii pun geanta in brate și o conduc spre ieșirea din spital.

-Ma excita latură ta dura, Jungkook, spune rânjind. Sigur nu vrei sa mai rămân?

-Doar...

Zgomotul produs de sirena ambulantei mă întrerupe, gest care o împinge pe fata sa injure.

-Dupa cum poți observa, am treabă, continui si merg cu pași repezi spre asistentele si doctorii care așteptau sa primească pacientul.

Nu puteam vedea foarte bine cine se afla pe targa deoarece una din asistente statea   in fața mea, acoperind chipul pacientului.

-Supradoza.Studenta in anul I la Universitatea X, Jung (N/T). Asta este tot ce ni s-a spus, domnule doctor. Din fericire am ajung la timp și am reușit sa o salvăm, zice rapit unul din asistenții care fuseseră in ambulanță.

Jung (N/T). Cad in genunchi la auzul acestui nume și încep sa plâng.

Partners|| J.JK.×readerWhere stories live. Discover now