🔸Marin Sorescu este un scriitor al perioadei neomoderniste si a scris piesa de teatru "Iona".
🔸Piesa de teatru "Iona" apare in 1965 si mai apoi este publicat in 1968 in revista "Luceafarul" fiind intitulat "Tragedie in patru tablouri".
🔸Piesa de teatru are ca sursa de inspiratie un mit biblic, unde personajul Iona, primeste o misiune de la Dumnezeu de a duce cuvantul lui in cetatea Ninive. Insa Iona considera ca misiunea este prea grea, astfel fuge si se ascunde intr-o corabie. Dumnezeu trimite o furtuna, iar pescarii de pe corabie considera ca unul dintre ei este de vina. Iona recunoaste si astfel pescarii il arunca pe Iona peste corabie in apa, unde este inghitit de un chit. In stomacul chitului, acesta v-a petrece trei zile si trei nopti, unde se v-a ruga si isi cere iertare la dumnezeu. La porunca domnului, este eliberat pe uscat cu conditia de a-si termina misiunea.
🔸Titlul "Iona" reprezinta numele personajului principal. In ebraica "Iona" inseamna porumbel, iar prin despartirea celor doua silabel "Io-na", silaba "io" inseamna "eu" si silaba "na" inseamna Dumnezeu.
🔸Tema piesei de teatru reprezinta destimul omului care se lupta cu viata si cu propriile sale trairi, incercand sa iasa dintr-o situatie fara iesire.
🔸Piesa de teatru este o tragedie in 4 tablouri.
⚪Primul tablou ni-l prezinta pe Iona ca fiind un pescar care se afla in mijlocul marii, incercand sa prinda "pestele cel mare", care face referire la succes. Acesta si-ar dori sa pescuiasca in "alta mare", care ne duce cu gandul la o alta lume sau o alta viata.
Dupa esecul pescuitului, acesta incearca sa prinda pesti dintr-un acvariu pe care il poarta cu el cu scopul de a prinde macar un peste. Acest episod ne arata modul personajului de a nu se da batut la primul obstacol, si incearca cu orice posibilitate de a obtine ceea ce isi doreste, insa acesta esueaza, spunand ca acestia au mai fost prinsi odata si trag mai greu, semn al incapacitatii de a-si schimba destinul.
In finalul tabloului, Iona este inghitit de un chit, simbol al inchiderii in sine si al depresiei.
⚪In tabloul al II-lea, Iona este confuz deoarece nu isi da seama ce s-a intamplat. Intunericul il determina pe Iona sa isi doreasca companie, motiv care sugereaza nevoia de a-si povesti problemele si de a avea un punct se sprijin.
Iona isi da seama ca a fost inghitit de chit, fapt ce il sperie si incepe a umbla si a vorbi pentru a se asigura ca nu e mort. Linistea din chit este echivalent cu pustietatea, motiv pentru care Iona incepe sa comunice cu el insusi, deoarece se temea de singuratate.
In incheierea tabloului, Iona gaseste un cutit pe care chitul a uitat sa il ia, obiect cu care reuseste sa iasa din interiorul pestelui.
⚪Tabloul al III-lea ni-l prezinta pe Iona in interiorul pestelui al II-lea care a inghitit primul peste.
Protagonistul are alaturi o moara de vant care simbolizeaza pericolul la care este expus acesta.
Isi fac aparitia Pescarul I si Pescarul II, care poarta o barna in spinare, barna fiind un simbol al greutatii vietii pe care fiecare om il poarta pe parcursul vietii. Iona se bucura de prezenta lor, chiar daca acestia erau incapabili de a comunica. Iona hotaraste sa faca o fereastra, avand o idee ingenioasa, folosindu-si unghia pe care o aseamana a fi la fel de puternica ca si unghia de la piciorul lui Dumnezeu. Acesta se elibereaza din pestele al II-lea, insa care era captiv in interiorul pestelui al III-lea.
In incheierea tabloului, Iona este speriat de o multime de ochi care il privesc, temandu-se ca v-a fi mancat.
⚪In ultimul tablou ne este prezentat Iona, care se afla in gura ultimului peste spintecat. Acesta se bucura ca a reusit sa iasa din captivitate insa cand se uita in jur vede numai un sir nesfarsit de burti , motiv pentru care inca se simte izolat si nu reuseste sa scape din acest cosmar care se repeta la nesfarsit.
In finalul piesei de teatru, Iona se regaseste, afirmand "Iona. Eu sunt Iona". Acesta isi da seama ca si-a gresit drumul, dar nu renunta si decide sa se sinucida, gandindu-se ca e singura modalitate de a evada, motiv ce da dovada de naivitate, deoarece renunta prea usor si nu da dovada de ambitie pentru a trece cu succes peste obstacole.
Ultimele sale cuvinte "razbim noi cumva la lumina" exprima increderea faptului ca intr-o alta viata v-a reusi sa evadeze.
