De Nichita Stanescu
🔸Nichita Stanescu este un poet neomodernist si a scris poezia "Leoaica tanara, iubirea".
🔸Neomodernismul este o miscare literara, definita prin spiritul creator postbelic care poate fi definit prin faptul ca imaginatia se impleteste cu luciditatea; se promoveaza jocul de cuvinte, sensibilitatea si ironia; si apar elemente suprarealiste. Ca si reprezentanti ii avem pe Gelu Naun, Marin Sorescu si Nichita Stanescu.
🔸Poezia apare in volumul "O viziune a sentimentelor" in 1964.
🔸Titlul "Leoaica tanara, iubirea", reprezinta o metafora ce sugereaza imaginea iubirii vazuta ca pe un animal de prada. Titlul defineste sentimentele de iubire prin raportarea la o "Leoaica tanara", sugerandu-se sentimentul puternic.
🔸Tema poeziei este iubirea.
🔸Ca si motive avem motivul apei, a cercului, a curcubeului si desertului
🔸Poezia este alcatuita din 3 secvente lirice: nasterea sentimentului de iubire; transformarea produsa de iubire; si cunoasterea odata cu trecerea timpului.
⚪Incipitul evidentiaza imaginea leoaicei privita ca o iubire tanara, aceasta sugerand lipsa trairii sentimentului pana la momentul intalnirii.
Prima secventa incepe cu o metafora "Leoaica tanara, iubirea" reprezentand iubirea brusca a fiintei cu iubirea. "Ma pandise-n incordare" panda presupune asteptarea eului liric , care este surprins de aparitia iubirii.
Apar pronumele la peroana I "ma" "mi" "m-" care indica faptul ca eul liric era constient de aparitia iubirii, insa nu se astepta sa fie atat de puternica. "Mi-a sarit in fata", fața este definita ca un laitmotiv.
⚪In secventa a doua se accentueaza ideea intalniri neasteptate cu iubirea , aparand motivul perfectiunii "cercul" care arata puterea fascinanta a iubirii care reordoneaza lumea dupa legiile ei proprii "natura se facu un cerc".
Se continua cu metafora curcubeului "taiat in doua" simbol al impacarii si al egalitatii, curcubeul fiind o armonie de culori ce poate reprezenta iubirea si frumusetea.
Privirea cat si auzul, pot fi simboluri al perspectivei de sine , sugerand ca, aparitia iubirii este o manifestare superioara a bucuriei supreme.
⚪In ultima secventa se evidentiaza imaginea transformarii ireversibile "Mi-am dus mana la sprancene, la tampla si la barbie, dar mana nu le mai stie", indicand faptul ca eul liric nu se mai recunoaste dupa transformarea cauzata a iubirii.
De data aceasta, iubirea este vazuta ca pe o " leoaica aramie" fiind recunoscuta ca o iubire experimentata.
In incheiere, apare motivul timpului " inc-o vreme, si-nca-o vreme..." Care reprezinta trecerea timpului avand loc victoria glorioasa a iubirii, trecand de la iubirea neexperimentata la una experimentata.
🔸Ca si figuri de stil avem epitete "Leoaica aramie", "Leoaica tanara", metafore "Leoaica tanara, iubire", "Curcubeu taiat in doua" si repetitie "inca-o vreme si-nca-o vreme".
🔸Sunt identificate imagini motorii "Mi-a sarit in fata", "M-a muscat leoaica".
🔸In ceea ce priveste prozodia, se evidentiaza trasaturi neomoderniste prin folosirea versului liber, masura variabila si poezia nu are ritm.✅ 459 de cuvinte