De Lucian Blaga
🔸Lucian Blaga a fost un poet si un filozof al perioadei interbelice, si era autorul poeziei " Eu nu strivesc corola de minuni a lumii".
🔸Modernismul este un curent literar, manifestata in perioada interbelica, avand ca si caractristici faptul ca realul se intrepatrunde cu irealul, ca nota de modernism, iar arta este un construct al imaginatiei. Ca si reprezentanti ii avem pe Eugen Lovinescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi si Lucian Blaga.
🔸Poezia apare in volumul "Poemele luminii" in anul 1919.
🔸Titlul reprezinta o metafora, incepand cu pronumele "eu", aratand ideea personala a eului liric , raportandu-se la "corola de minuni a lumii", o metafora prin care lumea este privita ca o uriasa corola de flori, alcatuita din mistere si taine. Cei doi termeni sunt legati prin verbul "nu strivesc" exprimand atitudinea pozitiva a eului liric.
🔸Tema poeziei este reprezentata de relatia eului liric cu lumea, lucru aratat inca din titlul poeziei.
🔸Ca si motive avem motivul corolei, a florilor si a mormintelor
🔸Poezia este o arta poetica, alcatuita din 20 de versuri, distribuite-n trei secvente.
Prima secventa, versurile 1-5 exprima atitudinea poetului fata de tainele lumii.
A doua secventa, versurile 6-10 prezinta opozitia celor doua modalitati de cunoastere " a altora" si a poetului.
A treia secventa, versurile 11-20 prezinta comparatia dintre lumina poetului si lumina lunii.
⚪Incipitul este dat de reluarea titlului "eu nu strivesc corola de minuni a lumii,, fapt ce accentueaza ideea deja enuntata. Sensul verbului "nu strivesc" contureaza atitudinea protectoare a creatorului in raport cu tainele deslusite cu mintea, simbol al imaginatiei. "Nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntalnesc in calea mea" este o metafora pentru drumul vietii, care este presarata cu miracole precum "flori", "ochi" "buze" si "morminte" , acestea simbolizand frumusetea naturii, cunoasterea, iubirea si moartea, acestea fiind echivalente cu "corole" de minuni a lumii.
⚪In a doua secventa se identifica folosirea pronumelui " eu" si verbe la persoana I ,"sporesc". Atitudinea poetului este asociata antitezei intre ,,lumina mea,, si ,,lumina altora,,. "Lumina mea,, sporeste a lumii taina "mareste" si iubeste, iar lumina altora ,,sugruma vraja", striveste si ucide.
⚪Ultima secventa are rolul unei concluzii explicative "caci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte", misterul este echivalentul iubirii, iar "intreaga corola" este singura capabila de a deschide noi cai de cunoastere.
🔸Ca si figuri de stil avem epitete "vraja nepatrunsului ascuns", "Razele ei albe", metafora "corola de minuni a lumii" si personificare "lumina altora, sugruma".
🔸Sunt identificate si imagini artistice precum cele vizual "Intunecata zare", "Largi flori" si imagini motorii "Nu strivesc", "Sporesc a lumii taina", "Nu ucid".
🔸In ceea ce priveste prozodia, masura versurilor este de 2-15 silabe, poezia are vers alb si ritmul este incert.
✅ 450 de cuvinte.
