De Mihai Eminescu
🔸Mihai Eminescu este un romancier si un poet al perioadei marilor clasici si a scris poezia "Luceafarul".
🔸Romantismul este un curent literar, dezvoltat in Europa in primele decenii ale secolului al XIX-lea. Ca si trasaturi avea afirmarea originalitatii; cultivarea sensibilitatii si evadarea din realitate se face prin vis sau somn, intr-un cadru nocturn. Ca si reprezentanti ii avem pe Grigore Alexandrescu, Ion-Heliade Radulescu.
🔸Poezia apare in anul 1883 la Viena, in prima forma aparand in Almanahul Societatii Academice Social Literare "Romania Juna" iar in a doua forma apare in revista "Convorbiri literare".
🔸Poezia se incadreaza in romantism datorita temei romantice, sentimentului de sensibilitate; si intrepatrunderea planului terestru cu cel cosmic.
🔸Titlul "Luceafarul" vine din latinescul "lucifer" acesta fiind denumirea planetei Venus, care mai este si o stea stralucitoare. In aceasta poezie, are rol de personaj principal, reprezentand omul de geniu.
🔸Tema poeziei este iubirea si conditia omului de geniu.
🔸Ca si motive avem motivul dorului, a lunii si a noptii.
🔸Poezia este alcatuita din 98 de strofe distribuite-n catrene
Exista doua planuri, planul universului cosmic si planul uman terestru, care sunt distribuite-n patru tablouri.
⚪Primul tablou are loc in planul cosmic si ne este prezentata iubirea dintre Luceafar si fata de imparat. Poezia incepe cu formula specific basmului " a fost odata ca-n povesti" urmat de comparatia "ca niciodata". Ne este precizata originea fetei " din rude mari imparatesti" caracterizat prin superlativul "prea frumoasa". Ne este descris spatiul cosmic, unde apare Luceafarul, si dreptat apare si atractia dintre cei noi. Ne este prezentat momentul intalnirii, noaptea, motiv al linistii si a misterului, iar spatiul intalnirii este odaia. In continuare, fata ii adreseaza luceafarului doua chemari.
Se precizeaza originea Luceafarului, "cerul-tata, marea-mama". Prima chemare a Luceafarului de catre fata"Cobori in jos luceafarul bland". Luceafarul ii promite nemurirea si ca v-a deveni stapana marii. Desi fata este fascinata de ipostaza "de inger" a Luceafarului, acesta il refuza datorita incompatibilitatii dintre ei "Eu sunt vie, tu esti mort".
Peste un timp apare a doua chemare a Luceafarului, insa de aceasta data apare intr-o ipostaza "demonica" fiind nascut din "soare" si "noapte". Luceafarul este inca afectat de la primul refuz insa ii propune fetei sa devina stapana cerului, insa aceasta refuza dar ii propune Luceafarului sa renunte la nemurire in schimbul de a trai alaturi de ea. Luceafarul accepta si se sacrifica pentru iubire.
⚪Al doilea tablou are loc in planul terestru, unde ne este aratata compatibilitatea celor doua personaje, Catalin si Catalina, fata de imparat. Inceputul ne prezinta caracterizarea lui Catalin, ce are o origine modesta si necunoscuta "Baiat din flori si de pripas" insa avand o atitudine specifica omului de rand.
Catalin incearca s-o seduce pe Catalina insa acesta da gres, deoarece este refuzat de Catalina si aceasta il invoca pe Luceafar. Catalin ii propune descifrarea tainelor iubirii fiind o initiere verbalizata, unde Catalin ii explica in ce consta "jocul" iubirii pamantene.
Compatibilitatea este recunoscuta si de catre Catalin, iar Catalina ii marturiseste dragostea ei fata de luceafar dar tot odata si incompatibilitatea dintre ei. Catalin intervine, o opreste din a visa si ii propune sa fuga impreuna in lume promitandu-i fericirea, si ca v-a uita de dorul de parinti si dorul de luceferi il v-a pierde.
⚪Tabloul al treilea are loc in planul cosmic, unde ne este prezentata calatoria cosmica a luceafarului. Ne este prezentata imaginea galaxiei " un cer de stele dedesupt". In continuare ne este prezentata conversatia cu Dumnezeu, numit Demiurg si Luceafarul, numit Hyperion.
Luceafarul ii cere Demiurgului sa il dezlege si sa ii dea statutul de muritor si isi doreste "o ora de iubire" insa acesta nu cunoaste masura timpului. Demiurgul insa il refuza din cauza dispretului fata de muritori " cu ei sa te asemeni?".
Demiurgul ii poate oferi orice Luceafarului, inclusiv fata de imparat, insa refuza categoric cererea lui " Dar moarte nu se poate". Demiurgul sugereaza tradarea fetei, deoarece el ii cunoaste destinul.
⚪Tabloul al patrulea are loc in planul terestru si cel cosmic si este surprinsa venirea Luceafarului in planul terestru, unde apare cuplul Catalin si Catalina. Catalin isi doreste ca iubirea lor sa fie vesnica in timp ce Luceafarul ii priveste. Catalina intra in jocul iubirii ,ajutata de natura, datorita noptii, fiind motiv romantic.
Este invocat Luceafarul ca stea protectoare a iubirii "Norocu-mi lumineaza". Luceafarul o numeste pe Catalina "chip de lut", el avand o atitudine de dispret. Finalul poemului exprima o viziune pesimista de catre Luceafar asupra oamenilor, care traiesc intr-un " cerc stramt".
🔸Ca si figuri de stil avem epitete "prea frumoasa fata" "Rude mari imparatesti", "Luceafar bland", compatatie " a fost odata ca-n povesti... Ca niciodata", personificare "Luceafarul asteapta" si hiperbola "rude mari imparatesti", "Prea frumoasa fata."
🔸Se indentifica si imagini vizuale
"luna intre stele" si "Corabii negre".
🔸In ceea ce priveste prozodia, poezia are 98 de strofe, 7-8 silabe, rima incrucisata si ritm iambic.
✅ 818 de cuvinte
