Mi-am indreptat ochii spre ingerul din stanga lui Vardas si cand am ajuns in dreptul lui l-am izbit in plin, facandu-l sa cada...Mi-am strans aripile si am revenit la nivelul solului, pasind apasat si cutremurand totul in cale. Vardas ma vede, dar este prea ocupat sa se dueleze cu Belial...Ciocnirile armelor imi tulbura ochii. Luciferianul se aduna de pe jos si vine sa ma confrunte. Dupa cateva miscari din incheietura, l-am adus cu spatele in zona unei stanci izolate, apoi l-am imbrancit cu piciorul...S-a ciocnit puternic de piatra si a icnit, apoi si-a scos si el aripile.
- Faima te precede...Veghetorule! Lucifer nu a mintit cand ti-a laudat taria!
Ranjeste. Laude? De cand am nevoie ca Printul intunericului sa ma laude? Ma incrunt si imi musc buza, decisa sa ii scurtez acel zambet odata pentru totdeauna.
- Tu cine mai esti?
- Ghiceste.
Nu imi place felul cum se joaca. As prefera sa ne jucam din varful sabiilor si sa ii desenez niste insemne pe piele, pe care sa nu le uite prea curand. Ma arunc spre el zburand la distanta mica de pamant si el se ridica de asemenea in aer. Am abandonat lupta de jos pentru cea de sus si aripile noastre se inclesteaza. Dupa doua trei lovituri furioase, reusesc sa ii frang o bucata din aripa dreapta, dar luciferianul o regenereaza rapid si se intoarce. Nu este unul de rand, altfel nu ar putea sa faca asta. E unul dintre emisarii intunecatului si simt ca vrea sa imi spuna ceva inainte sa ii curm viata. Pentru ca asa se va intampla, eu voi fi calaul.
Pe cand imi indreptam arma spre pantecele lui se aude un zgomot lung de goarna. Gros, ragusit si sinistru, vestind o amenintare de proportii. Ne-am oprit pentru o clipa, la timp ca sa vedem o hoarda de animale cu pielea rosie cum strabate campia. Luciferianul strange din dinti, parca infricosat si manios deopotriva, apoi rosteste un blestem cu iz de putreziciune. Printre cuvintele insirate reusesc sa deslusesc cuvantul "preotul". Fara vreun avertisment, el abandoneaza lupta si zboara repede spre flancul lui, iar eu raman in urma strigandu-i "lasule". Se aud strigate de groaza si gemete de durere si vad o ceata de oameni ce poarta flamuri rosii, care calaresc acele bestii maiestuoase. Fiecare bestie are marimea unui caine infernal si imi aminteste de animalele pradatoare de la suprafata Pamantului. Ochii lor sunt de un albastru rece...Cozile lor se termina cu varfuri de sarpe, care scuipa venin si sunt comandate de preotii care le calaresc.
In fruntea cetei il zaresc pe Landir. E imbracat in rosu, incins cu o naframa aurie si are parul prins la spate cu panglici impletite straniu. S-a intors sa ne ajute?
Nu mai cartesc sansei, ci fac semn roscatului iar el imi raspunde ridicand mana, apoi intra printre randurile dusmane ca o secure pe o campie de grau...Gaturile si bratele soldatilor se frang sub coltii fiarelor si sangele curge cu atata inversunare, incat nisipul a devenit rosu...Batalia rosie. Dar unde a disparut Azza? De ce nu este alaturi de preot, asa cum am stabilit? Nu am timp sa ma mai intreb. S-a dezlantuit urgia...Noaptea trece greu si balanta tocmai a inclinat in favoarea noastra...Vardas si Belial se lupta neobositi de cateva ceasuri, iar eu nimicesc tot ce intalnesc in cale, nelasandu-i sa rasufle...Nu simt oboseala, nici mila, nici macar remuscare...
Am manecile hainei taiate in cateva locuri si armura crapata, dar nu am capatat vreo rana fatala. Chipul imi este murdar de sange si pletele sunt acoperite de un colb argintiu...Ma strecor printre randuri si imi caut armasarul, pe care il lasasem priponit langa stanci...dar nu il mai gasesc. Aud insa un tropot ciudat si vad o silueta ivindu-se serpeste...Un armasar maroniu si plin de spume se opreste in apropierea mea...Un prieten sau un dusman? Ceva imi spune ca le voi avea pe amandoua. Ma reped cu sabia scoasa si prind fraiele calului.
- Stai, nu ma ucide! aud o voce slaba...
Strapung intunericul cu vederea angelica si vad o femeie gatita de lupta, imbracata in straie barbatesti si acoperita de un scut....Ea sare degraba de pe cal si se apropie de mine. Umbrele dispar incet in prezenta ei si ii vad trasaturile.
- Reena?
Are mainile foarte slabite si abia se tine pe picioare. Sabia scurta pe care o tine ii scapa printre degete si se izbeste de tarana. Nu as fi crezut ca fosta regina stie sa lupte ca un cavaler! Ochii ii stralucesc de fierbinteala si se clatina. Oboseala bataliei? Ea face semn ca nu si isi sumete manecile pana deasupra coatelor...Vad dare lungi insangerate care o brazdeaza, marcate pe deasupra cu negru.
- Ce ti s-a intamplat?
- Azazel.
Nu este nevoie de mai mult ca sa stiu ca a fost torturata cu magie de cea mai joasa speta. Este foarte bolnava si nu stiu daca va reusi sa prinda zorile.
- Ai spus ca nu va afla nimic despre intalnirea noastra!
Ea isi sprijina capul ametit si inchide ochii. Abia mai sopteste.
- Am mintit...Cum ar putea sa nu stie? A fost stapanul meu pentru prea mult timp...S-a dus la lacurile negre doar pentru ca voia sa stie ce planuiesc si a trimis un spion deghizat ca soim, in vremea cand noi ne incercam sa il scapam pe Vardas de pecete....La intoarcere m-a pedepsit aspru...Landir a incercat sa...
Se opreste si incearca sa isi traga rasuflarea.
- A venit dupa tine?
- Eu si fratele meu suntem legati in feluri pe care voi ingerii nu le-ati putea niciodata intelege...Chiar daca am fost despartiti de timp, spatiu si imprejurari, chiar si acum simtim cand unul dintre noi este in primejdie...
- A cui este armata de bestii rosii?
Ea zambeste obosita. Imi da de inteles ca este a ei, armata plasmuita din para si foc antic prin vraji stiute doar de ea si de o mana de preoti.
- Trebuie sa stai ferita pana se termina batalia...Esti otravita cu magie neagra si te vor dobori ca pe o pasare ranita! Ma auzi, Reena? Nu pot sa te protejez si sa fiu in acelasi timp in miezul luptei.
- O sa imi fac un cerc protector si nimeni nu ma va vedea. Nu iti fa griji pentru mine, ci pentru tine... Belial te asteapta.
Am intors capul mirata. La intrebarea mea muta a venit si raspunsul.
- Vardas a incercat sa il tina ocupat pentru ca se teme sa nu fii ucisa, dar tu esti cea care trebuie sa il confrunti. Daca il ucizi, lupta este castigata.
I-am facut semn sa se ascunda si am incalecat pe calul ei rosu. Calul razboiului.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
