ÎMBRĂȚIȘAREA LUI LUCIFER: Cerul de Opal (III)

Capitolul 25: Durere in amurg

M-am strecurat printre soldati si am ajuns in fata odaii in care sta inchis regele. Barbatii ma privesc cu mirare, dar eu nu ii iau in seama. Soptesc cuvintele si rotesc mana deasupra usii iar aceasta se deschide si lasa sa se vada conturul patului pe care zace Vardas. Am intrat, apoi am trantit-o la loc, ca cei de afara sa nu poata vedea ce se intampla. M-am dus si l-am gasit asa cum il lasasem...adormit. Am trecut usor cu mana peste fruntea lui palida si Vardas a deschis ochii buimac. Si-a dus mana degraba la sabie, dar eu l-am linistit cu miscari materne.

S-a ridicat in capul oaselor si m-a privit furios.

- Pentru ce ai facut asta, Layra?

- Am vrut sa te protejez...

- Cred ca imi pot purta si singur de grija!

Se salta pe loc din pat, suparat de tradarea mea. Il prind de umar inainte de a pasi si il fac sa ma priveasca.

- Asculta-ma bine...Trebuie neaparat sa te scapam de insemnul satanic, inainte de a ne confrunta cu armatele lui Belial...altfel vom pierde.

El incrunta din spranceana stufoasa.

- De unde stii asta? Ti-a spus Rafael?

Am oftat...As vrea atat de mult sa ii spun intreg adevarul, dar am facut o intelegere cu Lucifer si o voi respecta.

- Vardas...Ai incredere in mine?

- Lasand la o parte faptul ca m-ai trimis in somn fara voia mea si apoi te-ai strecurat din cetate fara sa anunti pe nimeni?

Privirea mea vinovata ma da de gol. El zambeste subtire.

- Fireste ca am. M-as duce cu tine pana la capatul abisului si inapoi. Am mai purtat batalii impreuna si am castigat. Ce te face sa crezi ca va fi diferit de data asta?

- Nu iti pot spune, tocmai de aceea va trebui sa vii cu mine, fara sa mai pui alte intrebari.

El isi ia pelerina de pe patul de lemn sculptat.

- Spune-mi doar ca nu este ceea ce cred eu ca este.

- Va trebuie sa cerem ajutorul fostei regine. Nu este alta cale. De Azazel ma ocup eu...Ii voi distrage atentia, ca tu sa poti sa o gasesti pe Reena.

- Nu te pot lasa sa faci asta. Stii cat de viclean este Azazel. Se poate folosi de venirea noastra ca sa te inchida si vei pierde Lumina.

- Atunci vom merge impreuna in cautarea ei. S-ar putea sa reusim...daca ne ascundem bine.

El inclina din cap a aprobare, apoi imi arunca o privire complice.

- Anuntam soldatii sau ne strecuram fara sa dam de stire?

- Nimeni nu poate stii adevarul. Asta i-ar speria...De abia ce te-ai intors din tenebre...

- Ca de obicei, sclav al planurilor lui Lucifer...Oh, cat il urasc!

Am inghitit in sec. Ma intreb ce ar zice Vardas daca ar sti ca am fost sa ma intalnesc cu Printul. Mai mult, daca ar sti ca am pactizat cu el, uitand pentru o clipa de misia mea cereasca...

Vardas intredeschide usa si vede coridoarele goale. Soldatii s-au intors la posturile lor, iar eu il ghidez pe rege prin acelasi culoar pe care l-am folosit ca sa ma intalnesc cu Rafael. De data aceasta insa, ajungem in fata unui perete vechi, cu inscrisuri ciudate...Doua cercuri strapunse de o sageata si o litera din alfabetul ingerilor cazuti. Am pus mana pe zid si am impins usor. Peretele se casca greoi si lasa sa se vada un coridor secret care duce spre nicaieri. E intuneric, dar o lumina stranie mangaie peretii cu reflexii verzui.