Capitolul 8: Incarcerarea Luminii

Începe de la început
                                    

***

Pe cand umbrele se lungesc, se aud mai multe trompete sunand undeva sus pe creneluri, vestind sosirea cuiva important. Forfota se intinde peste tot locul si Azazel da comenzi in stanga si in dreapta fara incetare. Pe marmura lucie se intind covoare ce par alcatuite din lumina rosiatica, brodate cu fire de aur negru. Femeile din suita lui Azazel s-au imbracat in haine rosii si au rasturnat petale de trandafiri prin toata gradina. Petalele plutesc usor in aer si raspandesc un parfum suav. Soldatii se urca pe cai si purced spre portile cele mari, ce vor fi curand deschise, iar ceilalti se aranjeaza in formatii de cate cincizeci, facand cercuri imprejurul custii mele. Rand pe rand, se alcatuiesc un numar de sapte cercuri. Dupa aceste cercuri vin mesagerii ce poarta cu ei papirusuri de aur si penite din care curge un fel de sange negru...Degetele lor se plimba grabite, scriind pe coli acest eveniment maret, pe care vor sa il pastreze in arhivele lor pentru vecie.

Eu sunt singura care nu vede nimic falnic sau maret in incarcerarea mea. In niciun ceas, intreaga suflare a aflat ca un inger nepatat a fost prins indaratul zidurilor si sosirea lui Lucifer a tulburat toate duhurile. Printul intunecat nu a mai vizitat Regatul Mortilor vii de la ultima batalie cu decorporatii...Se aud soapte si exclamatii iar oamenii ce si-au tradat regnul se intreaba unii pe altii " Cine este? " Doar soldatii raman neclintiti si nu lasa pe nimeni sa se apropie de mine. Cerul incepe sa fie brazdat de fulgere si Azazel se aseaza aproape de intrare, inconjurat de un alai de femei frumoase si de tigri sai negri cu dungi albe.

Un zgomot asurzitor cutremura portile si regele Seiramului face un semn larg. Acestea incep sa se deschida alene, scanteind sub bolta verzuie si palida. Sunetul a mii de potcoave cucereste caldaramul si caii infernali isi fac aparitia furiosi, batand din picioare si nechezand, purtand in spatele lor luciferieni de rang inalt. Ma ridic la randu-mi in picioare, dar raman cu gluga trasa pe cap. Dintre toti caii se remarca unul caruia ii curge foc din gura, iar potcoavele lui lasa in urma metal topit si fumegand, care arde petalele suave aruncate pe jos.

Calaretul poarta o mantie neagra desfacuta, iar pe dedesubt i se vad zalele metalice. O sabie lunga atarna alaturi, prinsa de soldul lui. O coroana din flacari ii impodobeste crestetul si ochii sai uitati de lumina privesc spre ceilalti cu raceala. Armasarul lui se opreste atat de brusc, incat toata lumea se astepta sa il vada pe calaret rostogolindu-se pe jos.Degetele sale inmanusate strang fraul calului infernal, iar fraul trece din mana lui in mana unui soldat, care are grija de animalul furios aproape cu evlavie. Pe cand trece cu pas apasat printre randurile lor, toata lumea se pleaca slugarnic, cu ochii privind spre sol. Pasul ii devine din ce in ce mai grabit, dar se sileste sa nu para nerabdator.

Genele mi se zbat si inima imi bate ca o toba lovita napraznic, capul imi este ametit de slabiciune si bratele molatice. Ma stradui sa raman dreapta, dar prezenta lui parca imi absoarbe si ultimele forte pe care le mai am. Aud vocea lui Azazel si rasete de femei, se schimba saluturi, apoi soldatii inchina armele si schimba pozitia, lasand intre randuri un coridor larg, pe care sa poata pasi Damnatul. Cu mare greutate ma sprijin de cusca si ii vad cizmele negre cum calca nemilos florile, ii vad haina fluturand usor si pletele negre cum se zbat. Capetele tuturor se intorc spre noi si nu se mai aude nicio vorba.Doar vantul bate incetisor, strecurandu-mi fiori in piept si facandu-ma sa ma cutremur. O voce joasa, aspra, dar binecunoscuta imi gadila urechile in mod placut.

-Layra...

La auzul numelui pamantean tresar, dar raman ascunsa in gluga, cu sufletul rece.

Lucifer atinge cusca si peretii ei dispar cu desavarsire, iar eu sunt libera. Ma pregatesc sa imi iau avant, dar doi soldati vin degraba si imi prind mainile in catuse, tinandu-ma apoi strans de brate. Ei ma trag cu de-a sila si ma duc in fata Damnatului, care sta drept la distanta de cativa pasi. Picioarele mele aproape se tarasc si nu pot nicidecum sa imi scot aripile. Cineva vrea sa imi ia sabia, dar Printul face un semn ca sa imi fie lasata, apoi ma priveste ganditor.

Mana lui imi da gluga pe spate si pletele mele aproape albe izbucnesc dedesubt. Din ochi imi tasneste lumina si trupul imi fierbe in diferite culori. Apropierea de el ma face sa ard si infatisarea mea feerica ii face pe toti sa se minuneze. Ma cufund in doua lacuri negre, care poarta undeva in strafunduri luminile iadului. Ce mi-au facut? Simt ca ma prabusesc. Chipul Printului imi danseaza in fata ochilor ca o fantasma si ma bucur... Poate ca totul este un vis ...

- Duceti-o in Sala oglinzilor si legati-o de scaunul pedepsei.

Tonul lui sec, egal, nu tradeaza vreo emotie. Desi stiu ca astepta cu ardoare clipa razbunarii, preludiul a ceea ce va urma il face sa se infioare de placere. Mainile lui abia asteapta sa tina in ele unelte de tortura si sa ma chinuiasca pentru rusinea pe care a trait-o in clipa evadarii mele din Infern...Fulgerul ce ii zace sub haina vrea sa imi arda pielea ca pe-o scoarta, iar ochii lui ca smoala imi vor pieirea. Mai mult ca niciodata, aparenta lui tacere si raceala ascunde ceva inspaimantator. Am stat indeajuns de mult in Iad incat sa stiu ca infatisarea lui nepasatoare nu poate ascunde nimic bun. 

Il vad cu coltul ochiului pe Azazel zambind triumfator. Este foarte aproape de indeplinirea telurilor sale si asta ii decoreaza fata cu surasuri. Printului i se aduce armasarul si se aburca pe el, petrecut de urale. Ochii lui vegheaza insa de la distanta drumul meu . Tarata de gardienii si urmarita de privirile tuturor, ma duc clatinandu- ma, cu pielea arzand de febra si gandurile pierdute in toate cele patru vanturi. Pe cand se lasa intunericul in mintea mea, apuc sa mai vad arcada unei ferestre si aud porunci intr-o limba straina.

Cad si sunt prinsa in brate de cineva, apoi ridicata in aer si ma simt plutind, ca intr-o beatitudine stranie...Sabia imi cade din teaca si se izbeste de marmura cu sunet ascutit si plangator, iar coltul ochilor mei vede fulgere rosii. Inainte sa ma scufund in acea intunecime fara capat, mai simt in nari un ultim iz al metalului fierbinte ce prevesteste infrangerea mea.

LUCI VARIANTA SEXY 

LUCI VARIANTA SEXY 

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
ÎMBRĂȚIȘAREA LUI LUCIFER: Cerul de Opal (III)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum