Capitolul 43: Back from the death

2K 186 4
                                    

Prietenia consta in a uita ceea ce oferi si a pastra in memorie ceea ce ai primit. – Alexander Dumas

*************************

Sa spun ca era cea mai ciudata cină avuta vreodată?Lesne de înțeles.Sa stai la masă cu dușmanul în timp ce decizi soarta lumii?Asta este ceva ce nu m-aș fi așteptat sa fac vreodată, mă simțeam ca ultima persoană, aproape urându-ma, pentru cum ajunsesem sa vorbesc.Oare asa se simt și președinții tarilor când decid soarta oamenilor?

-"Eva concluzia la care am ajuns este ca dacă vreau ca tu sa îl omori pe David atunci eu trebuie sa aflu cine ți-a omorât părinții?"Ma întreabă Seth câștigându-mi atenția asupra lui.Ii aprob din cap."Ok avem o înțelegere atunci."Îsi întinde mana spre mine pregătit sa încheie târgul făcut cu mine.Ma uit spre mana sa întinsă și i-o cuprind delicat scuturand-o.
Se ridica de la masa și se postează în picioare cu mainile băgate adânc în buzunare,uitându-se la usa încăperii.
-"Sa ma ierți pentru ce urmează dar imi trebuia o asigurare ca nu te abați de la plan."Îmi spune fără sa se uite spre mine.Cuvintele sale însă îmi fac stomacul sa se strângă .Asta nu avea sa fie de bine.
-"Aduceti-l."Pronunța Seth în timp ce eu ma ridicam de la masa pregătită pentru orice avea sa intre pe ușa aceea.Nu pot spune ca sunt surprinsa ca Seth avea un as în mânecă, poate as fi făcut la fel dacă eram în locul lui.Usile se deschid încet și îmi țin respirația.In încăpere apar doua gărzi care aduceau pe brate un bărbat aproape leșinat, cu capul în jos, dar as recunoaște statura lui dintr-o mie.Parul negru, care ii cădea peste ochi, fusese cel în care îmi adâncisem degetele, iar fata lui,acum palida, i-o mângâiasem de câteva ori.
Un icnet îmi scăpa printre buze și vreau sa alerg imediat spre el dar Seth ma oprește exact când buzele mele ii pronunța numele ca un strigat disperat și ușurat.
-"Tyler!"
Când și-a auzit numele capul său începe sa se ridice spre noi iar eu inhalez rapid când ochii roșii se izbesc de privirea mea.
Reușisem!
Reușisem sa îl salvez de la moarte!Ochii mi se umplu de lacrimi și zâmbesc trist spre el.

Când ma vede.. mai întâi ochii i se maresc uimiți,probabil întrebându-se ce naiba caut aici,apoi se incrunta ca apoi sa înceapă sa mârâie spre mine arătându-și colții.Ma sperii și ma dau un pas în spate.
-"Ce i-ați făcut?"Il întreb pe Seth neintrerupand însă schimbul de priviri cu Tyler.
-"Nimic.L-am găsit pe străzi umblând singur după prada.Un om de-al meu l-a recunoscut de la atacul asupra agenției și mi l-a adus."
Abia atunci m-am uitat furioasa spre Seth.Tyler nu m-ar fi privit niciodată cu atâta ura.Imi mut privirea înapoi pe bărbatul pe care îl cunoșteam atât de bine.
-"Tyler,ești bine?"Il întreb simtindu-mi inima bătând cu putere.
-"Ți se pare ca sunt bine?"Mârâie nervos spre mine.
-"Ești în viata."Ii spun șoptind precauta.
-"Sunt?"Pufneste."Trebuia sa ma lași mort Eva!!"Tipa făcând lacrimile mele sa se rostogolesc pe obraji.Nu!Imposibil sa își dorească sa fi fost mort..Vedeam cu ochiul liber ura din ochii sai roșii cum se revarsă asupra mea.Ma asteptam sa fie furios pe mine pentru asta..dar sa ma urască?
-"Nu am putut.."Șoptesc în timp ce îmi ștergeam lacrimile cu dosul palmei.
-"Cine te crezi?Dumnezeu?Sa te joci cu viață mea?"
Acuzele sale îmi rupeau inima în două.
-"Mai bine ma urăști de moarte decât sa te știu mort!"Ii tip înapoi făcând un pas spre el dar se repede la mine parca vrând sa ma sfâșie.Norocul meu ca cele doua gărzi îl țineau destul de bine.Ma uit spre Seth care îmi înțelege privirea și le face semn sa îl scoată de aici.Se opune imediat fixat încă pe privirea mea.
-"Te urăsc Eva!"Tipa spre mine înainte sa fie scos."O sa te omor cu mana mea!"Sunt ultimele cuvinte pe care i le aud înainte ca ușa se închidă în spatele lor.Cad pe scaunul de la masa cu capul în palme în timp ce lacrimi îmi spala obrajii.Ce am făcut?!
Mana rece pe care o simt pe umărul meu ma face sa tresar ridicând privirea.Seth ma privea cu mila.As fi vrut acum sa ii sucesc gatul pentru ce a făcut dar nu era vina lui.Era vina mea!Eu i-am făcut asta lui Tyler cu mana mea.Egoismul din mine câștigase când l-am văzut mort pe masa de la morga neputând sa ma mulțumesc doar cu un simplu la revedere.Nu îl ascultasem pe Papa Bear când îmi spusese ca Tyler nu și-ar fi dorit asta..iar acum plătesc prețul.
-"O sa își revină.Acum este orbit de furie.Este normal dacă nu îți dorești să devii vampir.Mai ales ca orice sentiment se intensifica la maxim."
-"Oh super.Ma urăște la maxim!"Clatin din cap.
-"Deocamdată.Dar se poate schimba pe parcurs.Sangele descendentei l-ar fi ajutat sa revină la sentimentele umane de dinainte.."Spune el pierdut în gânduri dar ochii mei sa maresc.Daca asta este soluția atunci trebuia sa o găsesc pe femeia aia înainte sa pună altcineva mana pe ea.
-"Îmi pare rău dar Tyler va sta aici pentru a fi sigur ca nu te abați de la plan."Cuvintele sale sparg liniștea ce se lăsase intre noi iar eu îmi ridic capul spre el.Ma ridic de la masa privindu-l sfidătoare.
-"Ai face bine sa te ții și tu de promisiune."
Plec spre ușile imense ale camerei satula de cina asta de rahat pana peste cap.Eram obosita emoțional ca sa mai stau în preajma lui."Maine voi evada din casa ta și ai face bine sa ma lași." Ii spun planul meu dar el doar rade ușor în urma mea.
-"Dacă ai evadat din casa lui David atunci nu va fi nici o problema sa evadezi din a mea."
Avea dreptate!Planul era bun pana la urma.Ca sa fiu crezuta de David atunci planul de evadare era cel mai bun.Nu va bănui nimic căci o mai făcusem odată . Ce se va întâmpla după aceea..Dumnezeu cu mila.

Sângele Evei (Completa)Where stories live. Discover now