Capitolul 36:Go diet!

1.9K 189 5
                                    


"Gelozia se naste odata cu dragostea"
Fr. de La Rochefoucauld

******************

Rămăsesem cu capul lui la mine pe genunchi uitându-mă la chipul său liniștit.

La naiba!Ar fi fost atât de ușor sa îl las sa moara în bratele mele.De ce naiba nu mi se părea corect sa fac asta?

Ma ridic atenta sa nu îl ating prea mult și încep sa ma plimb prin camera ca un titirez,creând liste pro și contra în cap dacă sa îmi las capul sa decidă sau inima,căci se pare ca războiul se ducea intre ele doua.
Injur,lovesc,ma plimb,injur iar,ma uit spre el,iar ma plimb.
La naiba!
Încep sa caut în toate sertarele ceva care sa ma ajute în misiunea mea.Nu găsesc decât un clește mic,restul lucrurilor erau inutile.Ma uit la clește,ma uit la el..
-"La naiba!Dacă mori măcar sa mori de mana mea nu de un glonț."Ma așez iar în genunchi lângă el și ii sfâsii tricoul de pe el.Ochii mei se plimba iar pe abdomenul lui perfect făcându-mi gura sa se usuce instant.
Concentrează-te Eva!tipa creierul meu.
Salivează liniștită Eva,nu e ca și cum ar muri în timp ce tu te uiți!
Scutur capul de gândurile necurate și ii curat rana cu un prosop umed.
Înhalez odată și expir repede.Gata!Sa începem!

Durează aproximativ 20 de minute pana ce toate așchiile sunt scoase din umărul său, deși îmi făcusem griji ca se va infecta mi-am adus aminte ca acum va începe procesul de vindecare.Ma șterg pe fruntea transpirata la sfârșit, înjurând destinul care m-a adus în poziția de a vindeca un vampir,mai ales ca nu era un vampir oarecare ci unul pe care jurasem sa îl omor cu mana mea.
-"Bravo Eva!Te felicit pentru schimbarea de atitudine!"Ma complimentam singura,ironic bineînțeles."Acum ii omori,acum ii vindeci.Cineva acolo sus face mișto de mine în ultima vreme!"Mârâiam în timp ce ii legam umărul cu o bucata de cearceaf rupta din patul său.Nu pot spune ca nu rămăsesem câteva secunde blocata în fata patului când am urcat la etaj sa rup din cearceaf..
Am strâns de pe jos toată mizeria aruncând-o la cos.Acum mai rămânea problema mutării lui pana la canapeaua din living.
-"Sper sa ma răsplătești pentru tot..Arghh"..ma chinuiam sa îl ridic de jos tarandu-l pana la canapea."Cu o înghețată mare..futu-i!" Exclam când îl scap dându-l cu capul de podea."OK..una mai mica dacă punem la socoteala ca ai un cucui în plus."
Ma opresc la jumate drumului în timp ce îl trageam spre canapea cu mainile băgate pe sub umerii sai.Trag aer în piept și încep iar.
-"Trebuia sa fii asa greu..nu puteam sa salvez un vampir care cântarea cat mine.."
Ajunsa la canapea încep sa îl împing sus.
-"Nu..Doamne Ferește..trebuia..arhh..sa fii..ditamai namila..ugh!"
Când trupul său ajunge în sfârșit pe canapea îi ridic și picioarele așezându-l pe spate.
Bun pana aici!Acum ce urmează?
Nu avem ce manca,ce bea,iar el cu siguranță nu se va mulțumi cu un iepure prăjit.Oftez!
Trebuia sa iau legătura mai întâi cu Papa Bear,sa știu dacă este ok.Apoi sa ma asigur ca Tyler nu a murit.Stiu,stiu ce mi-a zis David dar cat exista o speranța mica sa fie găsit la timp..eu una ma voi agata de ea.Nu putea sa fie mort!Nu putea pur și simplu!Refuzam sa cred ca Tyler nu mai era pana ce nu aveam confirmarea.Ma uit spre trupul lui David.
-"Dacă moare din cauza ta..te omor și eu pe tine!"Degeaba tip căci refuza sa îmi răspundă înapoi.
Ironic Eva..l-ai salvat ca sa îl omori iar?
Ma întorc pe călcâie și plec la ghiuveta de la bucătărie unde ma spăl puțin pe fata și pe mâini.Macar aveam apa..nu știu dacă era potabila,va trebui sa îl întreb..
Ies afara din cabana și încep sa caut tot felul de ramuri uscate în jur ca sa fac focul în șemineul din living.Gandul îmi tot fugea când la Papa,când la Tyler,când la cel care stătea încă nemișcat pe canapea.Ce vom face de acum încolo?Suntem amândoi urmăriți de același vierme..
Scot telefonul pe care Papa mi-l pusese în mana și decid sa sun.Il las sa sune de câteva ori apoi închid când vad ca nu îmi răspunde nimeni.
La naiba!Ce s-o fi întâmplat în Agenție?Oare Papa a scăpat cu viață?La dracu!Numai gândul ca nu ar fi bine îmi opreste inima din bătăi.
Ma întorc în cabana așezând ramurile uscate în șemineu.Un murmur slab se aude dinspre  David și ma duc la el imediat.Era incruntat și transpira bolbirosind ceva încet.Fug spre chiuveta de unde vin cu un prosop umed și încep sa ii sterg fruntea.Trec bucata umeda peste chipul său uimita iar de frumusețea perfecta și ma trezesc ca ma holbam la el ca tâmpita.Imi era dor sa ii vad ochii aia albastrii de sub pleoapele închise.Aceeasi ochi care ma privisera în noapte petrecuta aici cu atâta intensitate și cu atâta dorința încât cedasem în fata lui.Hai David deschide ochii!
Prosopul îmi aluneca ușor pe gatul său stand aplecata peste el în timp ce ma uitam la buzele sale pline.
Îmi trec limba peste ale mele simțind parca cum ma cheamă sa i le sărut.As putea nu?Nici nu ar ști!
Ești nebuna?Profiți de el când este leșinat?
Dar nu va știi!
Și dacă se trezește?
Ia taci tu!
Ma aplec mai mult peste chipul său și îmi lipesc ușor buzele de ale sale.Atat de moi..atât de gustoase..
Geme ușor și ma retrag speriata.Ma gândeam ca s-a trezit dar ochii ii avea încă închiși.
-"Eva.."Murmura iar de data asta sar în picioare speriată de-a binelea!Era clar ca nu se trezise dar îmi murmura numele..

Sângele Evei (Completa)Where stories live. Discover now