Clara Barson auzise bârfe despre Bastian, bărbatul misterios care locuia într-un conac, izolat de lume. Lumea vorbea că-și îneca amarul în băutură și alungase cu răutate fiecare persoană angajată de părinții lui. Bărbatul nu dorea să fie deranjat, d...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
M-am învârtit de câteva ori, cu a doua bere în mână, râzând ca o nebună. Ei bine, pe lângă cele două beri, am băut și un pahar de gin, iar corpul meu neobișnuit cu alcoolul era deja amețit, dar într-o stare excelentă de bine și chef de distracție.
M-am strecurat lângă Sarah și am început să dansăm împreună pe ritmul impus de dj, dând încă o gură de alcool pe gât. Mă simțeam incredibil de bine, dar simțeam că ceva lipsea. Nici măcar bunăciunea sexy care îmi urmărea fiecare mișcare de câteva minute nu îmi dădea impresia că poate alunga senzația asta. Gândul mi-a zburat la Bastian, dar am scuturat din cap și am alungat gândul ăsta trădător.
― Astăzi este seara fetelor! am strigat mai mult pentru mine. Fără nimeni și nimic care să strice distracția!
― Da! a țipat și Sarah, sărind în sus de câteva ori. Fără bărbați care nu te apreciază și te ignoră intenționat! a țipat apoi, iar ochii mei s-au mărit puțin, căci știam despre cine vorbea.
Asta era aiurea, căci ne gândeam amândouă la același bărbat. Bun... Aveam nevoie de mai multă băutură, așa că am mai dat pe gat o gură mare de bere și am început să ne mișcăm iar pe ritmul muzicii. Trupul meu se unduia atât de bine încât mă lua chiar și pe mine prin surprindere. Mi-am lăsat capul pe spate, aplecăndu-mă ușor, ca mai apoi să revin în aceiași poziție. Nici Sarah nu se descurca mai rău, astfel că nici nu ducea lipsă de admiratori. Nu eram o mare fană a atenției, dar în seara asta voiam să mă bucur de ea. Până la urmă, voiam să mă distrez, nu?
Și trebuie să recunosc, am dansat atât de mult încât simțeam că am nevoie de o pauză. Privind-o pe blondă, mi-am dat seama că este atât de prinsă în dansul cu un bărbat brunet, cu un zâmbet fermecător, încât cu siguranță nu voia să o deranjez, așa că am ridicat din umeri și dând pe gât ultima gură de bere, m-am strecurat printre oameni și m-am întors la masa noastră.
Mi-am scos cu neîndemânare telefonul din gentuța de umăr și am aprins ecranul pentru a mă uita la ceas, dar și la apeluri ratate. Ei bine, era aproape miezul nopții, dar apeluri nu aveam deloc. Mi-am suflat cu putere părul care-mi intra în ochi și mintea mi-a zburat din nou la Bastian. Se părea că nu mințea când spunea că nu-i pasă. Dar, fir-ar el să fie, nu știu cum a intrat sub pielea mea și m-a făcut să-mi pese mie. Mintea îmi stătea tot la el, non stop. Iar băutura asta, în loc să mă facă să uit de el, parcă mă împingea spre el. Acum îmi era mult mai greu să fiu rațională. De fapt, cred că pur și simplu alcoolul mă făcea să nu mai vreau să fiu așa.
Mi-am mușcat buza de jos și am făcut ceva ce nu aș fi făcut în mod obișnuit. I-am apelat numărul lui Bastian. Am pus telefonul la ureche și am așteptat câteva secunde bune până când bipăitul s-a oprit și vocea răgușită a lui Bastian s-a auzit în difuzor, aruncându-mă într-un carusel de emoții.
