- Eu am crescut aici! Eu ar trebui sa fiu adevarata regina , nu ea! Dati-mi drumul idiotilor! Eu! Eu!
Se vedea ca si regina Priscilia era destul de nervoasa , nu prea ii convenea circul facut de Cassiana. Cobori elegant de pe scena si gardienii i facura loc prin multime, pana ajunse fata in fata cu Cassiana, care o privea cu ura.
- Daca nu e ea regina, atunci cum de esti tu? Spuse ea , iar in sala se facu liniste.
Corect, daca nu sunt eu , atunci cum de e ea? Adica eu sunt , altfel nu m-ar mai fi adus aici...
- Stephan Volturi a mai avut o sotie , pe nume Elena . Cand m-am nascut eu , el s-a intors inapoi la Rosalie Dragomir. Spuse scuipand numele mamei mele. M-a lasat singura cu mama, care abia a avut cu ce sa ma creasca , asa ca m-a adus aici , printre ceilalti, desii eu ar fi trebuit sa fiu numita printesa pana acum , nu ea , care abia a venit. Voi chiar vreti sa va conduca o straina, care a venit aici doar de cateva luni?! Credeti ca stie cum sa va conduca?! Ve-ti regreta ca ati lasat asta sa se intample nenorocitilor! Spuse ea.
- Minte! A strigat matusa, peste vocea ei. Dovedeste ca esti tu fiica lui Stephan Volturi.
- Cum?! A intrebat Cassiana.
- Arata-ne semnul familiei Volturi, care il ai pe mana de la nastere,daca sustii ca esti fiica lui Stephan.
Matusa a facut semn catre un gardian, care s-a apropiat de ea, si a prinso de mana drepta. Cassiana se incrunta , nedumerita si se albi la fata.
- Nu are nimic pe mana, majestate. Spuse gardianul.
- Verificatio si pe ea, nu aveti de unde stii! Spuse Cassiana, disperata.
Priscilia ofta si se indrepta spre mine. In acel moment tremuram din toate incheieturile. Aveam un semn pe mana sau nu? Nici eu nu mai stiu! Am uitat tot! In ce zi m-am nascut?! A... da , nu imi mai pot aminti. Priscilia ma privi din cap pana in picioare, imi luat bratul drept si mi-l intoarse usor. Am privit si eu acolo , ca sa ma conving si eu , renuntand la ideile stupide din capul meu. Un mic V se vedea pe mana mea , destul de tare acum. Si eu care credeam ca l-am capatat cand am cazut prima data cu bicicleta... Asta devine ciudat deja. Simteam mana rece a Prisciliei , care imi studia atenta semnul.
Imi dadu drumul la brat, dupa care se indrepta cu fata spre multime.
- Ea are semnul. Spuse ea.
- E fals! Eu ar trebui sa fiu regina! Eu ! Strga Cassiana, mai disperata de data asta.
- Afara cu ea ! Ducetio direct in temnita! Spuse Priscilia.
Cassiana tipa disperata, dar gardienii nu au bagato in seama, au luato pe sus , deoarece se zbatea destul de rau. Odata dusa afara , si-au indreptat atentia spre mine. Eram ingrozita si rusinata. Nu stiam ce sa mai zic. Altii erau de acord cu Cassiana si-mi aruncau niste priviri taioase, iar altii erau impotriva ei. Daca stiam ca avea sa se intample asta, mai bine stateam ascunsa in Forks, fara sa mai fac nimic , stand in camera mea , ascunsa sub patura. Suna mult mai bine decat asta.
VOCÊ ESTÁ LENDO
Academia Vampirilor
Fanfic~Ei nu ar trebui să-i fie frică. Niciodată.~ Ca să nu se mai înțeleagă greșit, cartea e un fan-made după originala Academia Vampirilor scrisă de Richelle Mead. ©Toate drepturile rezervate.
