Vremea era mohorata afara si ca de fiecare data, ploua neincetat. Puteam spune ca era o zi obisnuita pentru acel mic oras, caci ploua mai tot timpul. M-am trezit mai devreme decat de obicei. . M-am imbracat cu o pereche de blugi albastri ,o bluza gri si nelipsitii tenesi Mi-am aranjat parul si am plecat la scoala .
Nu era mult de mers pana la liceu, asa ca nu am mai luat masina. In timp ce mergeam am vazut un tip inalt in spatele meu , imbracat intr-un palton lung, negru. Ciudat.
Nu mai era mult pana incepea minunata ora de tehnologie . Profesoara intra si am oftat din greu.
Era mijlocul orei , cand cineva batu la usa.
- Intra! A spus profesoara, cu ochii inca in carte.
Au intrat patru oameni , imbracati destul de ciudat. Erau doi baieti si doua fete. Unul inalt , brunet , altul putin mai scund , saten . O fata , inalta , bruneta si una micuta, blonda O data ce ziua aceea incepuse ciudat, era de asteptat sa continue la fel de ciudat. Dar ce se intampla intrecea deja orice limite.
- Buna ziua , numele meu este Dimitri , iar ei sunt Felix, Heidi si Jane. Am venit dupa Rosemary Vasilisa Hathaway.
Am inlemnit.
- Dupa Hathaway? De ce? Intreba profesoara uimita.
- Pentru a o aduce inapoi acasa.
Ma pufnea rasul , dar eram prea uimita, unde sa ma duca?!
- Sa ma duceti unde? Am spus eu , iar cei patru s-au uitat la mine , uimiti.
- Inapoi in Montana printesa.
Daca asta era o gluma, trebuia sa fie una destul de bine pusa la punct. Nu stiam daca sa rad, sau sa fiu speriata. Tot ce stiam era ca nu aveam sa merg nicaieri.
- Cum i-ati spus? A intrebat profesoara.
- Imi pare rau , dar cred ca e o greseala, am spus .
- Defapt , nu e nici o greseala. A spus cel inalt si brunet, Felix presupun. Nu cumva seamana cu tine ? A spus aratandu-mi o poza cu o fata care arata exact ca mine .
- Seamana cu mine , dar asta nu dovedeste nimic. Am spus indiferenta.
- Trebuie sa vii inapoi cu noi. Spuse din nou.
- Cum adica sa vina? Nu are voie sa iasa din clasa in timpul orelor. Spuse profesoara.
- Atunci vom sta cu ea pana cand se vor termina orele. A spus celalalt.
- Bine. A acceptat profa.
Cei patru venira la banca mea si se asezara pe o parte si de alta a mea. Era foarte bizar. Cum as putea eu sa fiu printesa? Bine, sunt adoptata , dar parintii mei mi-ar fi spus. Viata mea era destul de normala. Acum , nu mai inteleg nimic.
YOU ARE READING
Academia Vampirilor
Fanfiction~Ei nu ar trebui să-i fie frică. Niciodată.~ Ca să nu se mai înțeleagă greșit, cartea e un fan-made după originala Academia Vampirilor scrisă de Richelle Mead. ©Toate drepturile rezervate.
