Cizmele lor striveau pietrisul de sub talpi.Susurul unui rau se auzea in directia copacilor din fata lor,cu ramuri unduitoare.Dupa cateva minute,vegetatia se rari si cei doi se trezira in fata apei zglobii,care se intindea pe o distanta mare,desi nu era foarte adanca.
Cantecul insectelor era ametitor si plantele de langa rau se clatinau usor,in dansul lor vegetal.Un stol de pasari albe,cu pene lungi se starni deasupra lor si zbura spre munte.Ochii fetei priveau cu atentie detaliile,fara sa mai spuna un cuvant.Se oprira pe malul apei,privind la muntele din departare.
-Acum va trebui sa il traversam,daca vrem sa ajungem in poiana.Este un punct important pe harta,cred ca acolo se afla Pegasienii,zise geamanul.
Azura pasi in rau cu incredere,privind mereu inainte,iar Andrus cu ochii pe bratara prinsa de incheietura mainii.Aerul era saturat de mirosuri nemaisimtite,unele mai intepatoare,altele mai suave.Dupa aproximativ 30 de minute de mers,cei doi ajunsera din nou pe pietrisul alb ce parea inconjurat de o ceata usoara. Dupa ce intrara in padure,cerul aproape se pierdu din cauza corolei copacilor,care acopereau zona ca un baldachin maiestuos.Iarba deasa le provoca dificultati,dar ei grabeau pasul,ca sa nu piarda nici unul din minutele pretioase pe care le aveau la dispozitie.Florile aramii si aurii alcatuiau un covor cu sclipiri de lumina calda,ce contrasta cu ramurile verzui ale copacilor.In poiana din fata lor,zarira doi Pegasieni pascand linistiti.
Fata se opri privindu-i cu fascinatie,iar un fluture i se aseza pe umar.Ea se uita la desenele fanteziste de pe aripile lui si el ii transmise o imagine:se vedea pe ea calare pe unul din cei doi Pegasieni.
-Nu,nu pot sa fac asta,sopti Azura.
Fluturele se inalta in aer si i se mai alaturara cateva zeci,care zburau spre poiana.Fata ii urma cu repeziciune,iar in urma ei pasi Andrus.Se oprira la cativa metri de cai,privindu-le aripile prelungi,cenusii,care le stateau acum stranse pe langa corp.Cele doua fiinte simtira de indata intentiile vizitatorilor,se oprira din pascut si isi desfacura aripile,ca si cand ii invitau sa ii priveasca mai bine.Andrus zambi incantat.
-Azura,ce ar fi daca le-am cere voie sa ii calarim?
-Sti ca este interzis,ne-ar scoate afara din rezervatie intr-un minut,zise ea pe un ton scazut,temandu-se sa nu sperie animalele.
-Incearca sa vorbesti cu ei,cine stie,poate o sa-ti raspunda...Eu nu posed acest talent.Am invatat sa supun animalele,nu sa le conving.
Fata se apropie cu precautie de cel din stanga,cu pasi usori,parandu-i rau ca trebuie sa calce peste frumoasele flori albastre.Intinse mana si il mangaie pe gat iar animalul se lasa sedus.Se lipi de el,asa cum facuse cu irogoul ei de pe Enike si ii transmise intentia mental,folosindu-se de darul pe care il capatase recent.Nu stia daca reusise,dar Pegasianul incepuse sa fornaie si sa dea din copite de nerabdare,intinzand aripile.Fata ii arunca o privire victorioasa lui Andrus.
-Spune ca putem sa ii incalecam...Haide,curaj...
Barbatul se apropie de celalalt animal si ii atinse una din aripi.Acesta si le deschise larg si isi pleca capul sub mainile lui.
Dupa ce il mangaie cateva minute,se urca pe el si se prinse bine cu mainile de spatele lui.Azura incepuse deja sa calareasca la pas,apoi undele ei mentale se aliniara cu ale magnificului animal.Mai apuca sa scoata un sunet de surprindere,in vreme ce Pegasianul se inalta in aer si incepu sa zboare cu viteza pe deasupra padurii.Andrus o urma la randul lui si un stol mare de pasari albastre cu ciocuri aurii ii urmara pe cerul violaceu.
***
Azura cobora incantata pe stanca privind la golul ce se casca sub ea.O cascada lunga se varsa cateva sute de metri mai jos,spargandu-se in raul ce se intrezarea prin ceata si spuma.Locul era de o frumusete uimitoare,se simtea acum si mai aproape de munte iar aerul era curat si aspru.
Susurul raului se pierdea sub zgomotul puternic al cascadei.Privi la padurea ramasa in urma.Cei doi Pegasieni isi luara zborul,lasandu-i pe stanca inalta.Colinele se vedeau undeva jos,ca niste biete movile.
-Sunt curios Azura,cum vom mai ajunge acum la padure,ca sa ne putem intoarce,zise el fluturandu-si parul.
-Nu exista decat o cale de acces,Andrus.Ne aruncam in cascada si ajungem jos,la rau.
-Nu stim ce ne asteapta acolo,eu nu vad decat ceata.Poate fi teren accidentat.Sa nu-mi spui ca ai lasat precautia deoparte,nu-ti sta in fire deloc,mustaci el.
-Viteazul Andrus simte fiorii temerilor?zambi ea,cu ochii insetati de lumina violet.
-Frica?Nu exista asa ceva.Nu de mine imi fac griji,ci de tine.
-Shhhh,taci,tulburi zgomotul naturii.
Privi imbatata peisajul ce se desfasura in fata ei,se aseza si inchise ochii,parand ca mediteaza.Andrus se lasa si el pe muschiul moale,privindu-si cu mirare geamana.
-Esti bine?sopti el.
-Nu am fost niciodata mai bine.Comunic cu ea,Andrus.
-Cu cine comunici?intreba el mirat.
Ea zambi cu ochii intredeschisi,ca in transa.
-Florile,padurea,copacii,insectele,pasarile,cascada...Toate imi spun povestea lor,de la inceputuri...De cand au fost muguri si boboci,de cand cascada a aparut din ceata,de cand Pegasienii au luat nastere si si-au desfacut aripile pentru prima oara...Nu auzi ?Formele si culorile au atatea mesaje pentru noi...Trebuie doar sa stii sa asculti natura...
Fata se prabusi pe spate si incepu sa rada.
-Azura,nu esti bine deloc...Nu ai cumva dureri de cap?Poate soarele de aici nu-ti face bine.
Ea ii prinse mana.
-Inchide ochii,Andrus...
Imagini fulgeratoare incepura sa i se perinde prin fata.Erau atat de multe si de complexe,incat se prabusi alaturi de ea.Fata ii transmitea fara incetare.Niciunul nu-si dorea sa mai paraseasca stanca.Barbatul ii stranse mana si parul lui negru incepu sa sclipeasca sub primele umbre colorate ale apusului.
***
Azura privi cu atentie ceasul lipit de incheietura.
-Mai este mai putin de o ora pana la asfintit si abia am parcurs o treime din padure.Sa ne grabim,vreau sa vad si mai multe lucruri.Este minunat acest loc,cata armonie domneste aici!
Andrus inca o privea buimac.
-Ai primit un dar nemaipomenit.Sa poti comunica cu regnul animal si vegetal nu e ceva de trecut cu vederea.Abia am facut fata la ceea ce mi-ai transmis,aveam impresia ca imi arde capul si undele erau mai mult decat puteam suporta.
-Imi pare rau daca ti-am creat durere,inca nu am invatat sa-mi stapanesc darul.
-Ma bucur ca ai impartasit cu mine.
Fata cu ochii albastri isi privi geamanul.Acesta parea incantat,i se spulberase aerul nepasator de mai devreme.
-Draga mea floare,voiam sa-ti spun ce am visat azi-noapte,cred ca era perechea mea spirituala ce m-a vizitat in somn.Sufletele noastre s-au intalnit pentru prima oara.
-Chiar?ridica ea capul.
-Chiar.Nu-mi pot aminti decat ochii ei,erau foarte asemanatori cu ai tai,parca erau si putin taiosi,ca atunci cand te infurii tu pe mine.
-Ce "binecuvantat"esti sa semene Perechea ta cu mine,Andrus.O sa-ti faca zile grele daca seamana si la temperament.
-Am o banuiala destul de mare ca va semana,sau mai bine zis o frica mare,draga mea.
-Ce ghinion pe tine.Daca intampini dificultati,sti unde ma gasesti,te pot invata cateva ponturi.
-Nu vreau sa vin la tine sa cer sfaturi in privinta Ei,ii zise el nitel intepat.
Fata zambi,apoi ascunse unda.Ii veni in minte visul de dimineata,ochii barbatului care o urmareau.Nu dorea sa stie el aceste detalii si le ascunse cu grija sub un alt gand,legat de padure si cascada.La randul lui,Andrus bloca imaginea pe care dorea sa o impartaseasca cu ea de cateva ore.
***
Strigatele de entuziasm ale celor doi umpleau aerul,pe masura ce coborau in viteza mare paralel cu frumoasa cascada.Aerul vibra puternic si ceata se aduna dedesubtul lor,in rotocoale albe si albastre.Mai multi fluturi cu anvergura aripilor de peste un metru incepura sa se adune langa rau,acolo unde urmau ei sa ajunga.Fata se concentra si incepu sa leviteze inainte de a atinge apa raului.Andrus insa se duse ca un glont in apa si se pierdu,fiind derutat de aripile fluturelui urias se aparuse in fata lui.
Raul era mai adanc aici si mai involburat,iar zgomotul lui acoperea sunetul insectelor si bataile de aripi ce se auzeau de la herghelia de Pegasieni care se adapa.
-Andrus,unde esti?striga fata ingrijorata,observand lipsa acestuia.
Incerca sa vada ceva prin ceata adunata deasupra raului si survola incet zona.Pesti de diferite culori inotau zglobiu in apa transparenta,atat de transparenta incat orice pietricica si fiecare fir de muschi se zarea atunci cand ceata se imprastia.Cativa nori se adunara deasupra zonei si atmosfera se simtea incarcata cu umezeala si electricitate.
-Andrus!
Azura se panica,vazand ca trecusera cinci minute si cu toate astea nu il zarise iesind din rau.Colinda din nou zona,dar ceata o impiedica sa vada si altceva.Simti o mana ferma cum o prinde de picior si cazu in apa ca un bolovan,surprinsa.
Iesi din apa,scuturand din cap si isi feri parul de pe ochi.
-Vai de tine...ridica ea tonul,privind la geamanul ce inota alaturi de ea.
Acesta isi dadu capul pe spate si incepu sa rada.
-Spune drept,a fost o farsa reusita,cat pe ce sa ma dai disparut.
Azura se infurie.
-Nu este deloc amuzant !Am crezut ca ai patit ceva!
Inota rapid spre mal,cu barbatul in urma ei.
-Azura,stai,nu te supara...Nu pleca,stai...A fost o gluma,bine?Nu am crezut ca o sa te sperii.
Ea se opri in fata lui,respirand greoi.Ceata si luminile asfintitului ii dadeau raului o aura de basm.Fata se trezi ca priveste visator bratele vanjoase ale geamanului si parul lui negru cum sclipea,imbatat de apa.Andrus se apropie mai mult de ea,privindu-i ochii cu luare aminte.
-Chiar ti-ai facut griji pentru mine?
-Normal ca mi-am facut,zise ea.Esti fratele meu.
-Nu sunt fratele tau,Azura...
Ea se incrunta,clipind des.Ceata incepea sa se risipeasca,aerul era insa foarte cald.Un nod i se puse in gat.
-Faptul ca ne-au pus in aceeasi cuva nu inseamna ca suntem frati.Genetic,suntem total diferiti,se precipita el.
-De ce ridici tonul?
-Ridic tonul pentru ca vreau sa intelegi odata pentru totdeauna ca iti sunt frate doar cu numele! Sentimentele mele sunt de alta natura.
-Inceteaza,zise ea brazdand apa cu bratele,incercand sa plece spre mal.
-De ce fugi mereu cand deschid discutia asta?
O prinse de mijloc si o trase inapoi din cateva miscari.Azura se zbatu si dadu din maini ca o pasare ranita.Barbatul o stranse in brate.Aerul umed era incarcat si stropi de ploaie calda incepura sa cada peste ei.Fata se lipi de el si prinse in maini cu un gest disperat parul lui ravasit,lasandu-se sedusa.
-Lasa teama,Azura...sopti el cu respiratia intretaiata.
O stranse cu pasiune in bratele lui puternice si conexiunea telepatica se facu pe data.Fata se apropie de chipul lui mai mult,privindu-i ochii negri,care ardeau acum cu valvataie.Andrus ii mangaie buzele cu degetele pregatindu-se sa...Fata se desprinse brusc,cu o sclipire speriata in ochi.
-Nu pot sa fac asta.
Se smuci si incepu sa inoate vartos.
-Azura! striga el prin ceata.
O urma furios.Azura mergea cu pasi mari spre iesirea din rezervatie,privind doar la ceasul-bratara de pe mana.
-Este timpul sa plecam.
-Nu mi-ai raspuns la intrebare.De ce fugi?
O prinse de brat.Avea ceva in ochi care ii amintea de clipele de pasiune ale lui Tanir.Fata ramase uimita de indrazneala lui.
-Ce ai vrea sa auzi,Andrus?Ca am sentimente pentru tine?Am.Dar nu mai mult decat cele pentru un frate.
-Nu este adevarat.Stii bine ca nu este asa si-ti place sa te joci.Dar intr-o zi vei simti si reversul medaliei,zise el cu vocea sugrumata.
-Nu am nimic de recunoscut,zise ea intepat.Nu te iubesc.
-Asta e ultimul tau cuvant?
Barbatul o privi cu mainile inclestate si cu un nod in gat.Azura simti ca ochii o ustura,dar mandria ei invinse.
-Da.
Andrus o privi,parca nevenindu-i sa creada ceea ce auzea.Nu mai spuse nimic.Porni cu pasul apasat spre iesire,atat de rapid incat fata abia se putea tine dupa el.Isi simti ochii umezi.Nu intelegea de ce simte durere,daca ii spusese adevarul.
"Oare am spus adevarul?"se intreba ea retoric,privindu-i spatele lat cum dispare printre desisuri.
Nava decola la apusul soarelui,lasand in urma planeta luxurianta.Azura privea ecranele,incercand sa se concentreze la drum.Dupa ce parasira sistemul,puse nava pe pilot automat si pleca in camera alaturata ca sa-si adune gandurile.Andrus ramase melancolic,privind imaginile de pe ecran.Linistea dintre ei tipa insa de cuvinte nerostite.
***
Pe Merkana sosise sezonul rozelor si intreg orasul Zathora era brazdat de mireasma lor,care se intensifica in jurul amiezii.Pentru Azura,aceasta era perioada ei favorita din an,pentru ca mirosul de roze era totuna cu parfumul pielii ei,se confundau,o reprezenta,se simtea ca si o roza.
Auzi zgomote venind din sala mare unde statea familia dupa-masa si se repezi sa vada daca nu cumva sosise Enuk.Nu se insela,acesta tocmai vorbea la videocam si trimitea niste instructiuni,apoi imaginea se schimba si aparu chipul bunicii.
-Cand vine si draga mea nepoata in vizita?Sohir abia asteapta sa o vada.
-Cred ca va veni chiar azi,stai sa o intreb,se rasuci Enuk pe fotoliu apoi o zari pe fiica lui intrand.
-Buna dimineata tata...Ai venit!exclama ea si pe data se cuibari in bratele lui si il saruta. -Bunico,te afli in orasul vecin cumva?
-Da si imediat plec acasa.Daca vrei ne vedem mai tarziu,acum poti colinda si singura sistemul.Bunicul,unchiul tau si alte persoane te asteapta.Trebuie sa-ti prezint un tanar exceptional.
-Nu prea am chef de companie masculina in afara bunicului si a lui Kamos,zise ea cu gandul la cele intamplate cu o zi inainte.
-Te asigur ca este un tanar fermecator,sa nu mai mentionez ca lucreaza pentru Federatie si ti-ar putea spune cum decurg lucrurile pe acolo.
Azura deveni curioasa.Almena ii stia punctul slab.
-Atunci daca am un informator prin preajma o sa ma folosesc de el cu siguranta.
-Bietul de el,daca ar sti ca il vezi doar ca informator nu ar mai deschide o discutie in veci cu tine,este destul de mandru.Speram sa nu va ciocniti in orgoliu,rase ea.
-Daca e asa,el va trebui sa cedeze primul..zise Azura infatuata si ridica nasul in vant.
Enuk incepu sa rada usor.
-Fiica mea necrutatoare...Azi nu mergi la antrenamente?
-Ba da.Si apoi plec pe Enoa.
-Te astept cu drag sa vii,zise Almena.
Mama si fiul continuara discutia,iar Azura parasi incaperea cu pasi mari.Gandurile ii zburau deja la Comandament,pentru ca nu mai era mult timp pana incepeau inscrierile,dar pana atunci mai avea cateva lucruri de facut:sa asiste la nasterea fratiorului ei Lukas,sa participe la marele bal,sa-si tina promisiunea fata de Tanir si sa clarifice lucrurile cu Andrus.
"Pana la urma,cred ca m-am exprimat destul de clar...Totusi,nu am fost cumva prea dura cu el?"
Se imbraca ingandurata,nu suporta sa il supere pe geaman.Lucrurile trebuiau indreptate numaidecat.