UNIVERSUL AZUREI: Dinastia Allazar (I)

Capitolul 15-Parfum de Acasa

 Dimineața își revărsa razele pe fereastra arcuită.Fata se trezi încetișor,cu gesturi lente și domoale...Ochii ei începură să sclipească și zâmbetul îi apăru pe buze.Ce bine este să fii acasă! Se apropie de fereastră și o deschise,apoi își dărui brațele aerului călduț de afară.Se pare că va fi o zi destul de călduroasă.

Arissa o săruta pe frunte și pe ea și pe Kris,apoi plecă spre Institut.

-Eu mă duc la antrenamente,tu ce ai de gând să faci astăzi?

Kris ridică capul.

-Mă duc cu prietenii la surf și apoi la centru să ne jucăm "Razboiul lumilor".

-Ca un bărbat adevărat...îl ironiză sora lui.

Kris aruncă cu perna în direcția ei,dar Azura o prinse din zbor și își îngustă ochii.

-Ai uitat ca fac antrenamente.Nu mă poți lovi decât dacă îți dau eu voie.

-Se pare că ți-a priit excursia pe Rossa și mai ales pupăturile unui pilot blond,înalt și plin de mușchi...

Azura se ridică indignată și se repezi spre el,dar fratele ei o zbughi pe ușă fulgerător și ea rămase zâmbind subțire în urma lui.

***

Azura se lasă dusă de banda transportoare spre Școala Publică.Spera ca prietenă ei să nu o contacteze telepatic până atunci,ca să o poată surprinde.Complexul de clădiri albastre era format din patru cupole care adăposteau o a cincea în mijloc,mai înaltă decât toate celelalte,locul unde Inocenții de trei-patru anișori învățau prin intermediul jocurilor de tot felul.Azura străbătu holul lung și spațios,unde întâlni o mulțime de oameni,majoritatea părinții copiilor care discutau între ei.Se îndreptă spre sala unde Kira se ocupa de copii sub oblăduirea profesorului ei și ciocăni discret.

-Intră,auzi ea o voce cu timbru masculin.

-Azura,exclamă Kira cu ochii ei mari și verzui.Ce surpriză plăcută...Nu mă așteptam să te întorci,credeam că ai să rămâi acolo pentru totdeauna,glumi ea.

Se strânseră în brațe.Azura ridică ochii și îl zări pe posesorul vocii masculine,un bărbat înalt îmbrăcat în negru,cu o siluetă atletică.

Fetele se îndreptară spre pupitrul din față și în acel moment el se întoarse de la fereastra prin care privea gânditor.

-Azura,el este Amos,profesorul meu,o ființă cu adevărat valoroasă,care îmi deslușește tainele educării Inocenților.

-Mă flatezi Kira,sunt doar un umil îndrumător și nimic mai mult.Sabah-Ra!

Fata îi privi ochii întunecați și fața prelungă,apoi se înclină discret.

-Sabah-Mikra-Ra!

Profesorul zâmbi seducător.

-Azura,noi tocmai voiam să mergem în zona de relaxare,copii iau o pauză înainte de următoarele cursuri.Nu vrei să vii cu noi?

-Bineînțeles,dar te avertizez că nu voi putea sta mult.

Kira o luă de braț și o trase după ea,profesorul le urmă cu mâinile adunate la spate.

În interiorul clădirii exista o arie împrejmuită ce adăpostea un parc minunat,cu multă iarbă verde și flori.Dacă nu ai fi văzut cupola de deasupra,ai fi crezut că te afli într-o poiană.Copii,care de care mai zglobii și mai nărăvași,alergau unul după celălalt sau se întreceau,alții studiau florile cu ochii mari,supravegheați de încă câteva femei,ce păreau toate cam de vârsta Kirei.