-Uite de ce am venit: am primit asta și cred că ai vrea să vezi și tu. [Silvia]
Mi-a întins un ziar. Am început să citesc:
"Fata dispărută, Francesca Marin, a fost găsită aseară împreună cu părinții ei morți în casa lor."
-Ce!? Adică mama și tata au murit!? [eu]
-Îmi pare rău. [Silvia]
O lacrimă mi s-a scurs pe obraz. Am șters-o.
-Nu îmi pasă de ei! M-au abandonat, fără să le pese de ce se va întâmpla cu viața mea. Apoi apară de nicăieri și se apucă să mă caute. Îmi pare rău de fata care a murit cu ei, pentru că eu sunt aici, nu acolo. [eu]
-Bine că tu n-ai pățit nimic. [Silvia]
M-a îmbrățișat strâns apoi a luat ziarul și a plecat. M-am întors în pat lângă Vlad dar nu înainte să-mi dau halatul jos.
-Pitic, ești ok? [Vlad]
-Da, am aflat că mama și tata au murit. Nu am fost niciodată mai bine de atât. [eu]
-Cum? Îmi pare rău. [Vlad]
-Nu trebuie, eu te am pe tine. Nu sunt singură. [eu]
M-a sărutat. M-am pus peste el și mă uitam fix în ochii lui.
-Te iubesc! [eu]
-Și eu te iubesc! [Vlad]
Ne-am mai sărutat.
-Și, putem să mai stăm măcar o zi? [eu]
-Nu, am spus că plecăm. [Vlad]
-Te roooooooooooog. [eu]
Am făcut botic de cățeluș. El m-a mușcat ușor de buză.
-Pe cât de drăguț ar fi boticul tău, nu îmi schimb decizia. [Vlad]
-Ce să fac ca să te dobor? [eu]
-Nu reușești. În schimb eu o pot face cu o singură mișcare. [Vlad]
Și-a mușcat buza. Gestul ăsta mă înnebunește. L-am sarutat cu foc, romantic și în același timp sălbatic.
-Ce încerci să faci? [Vlad]
-Să te seduc. [eu]
-Nu îmi schimb idea. [Vlad]
-Hai mă, te las să faci ce vrei cu mine. [eu]
-Tot ce vreau? [Vlad]
S-a uitat cu un zâmbet pervers la mine și mi-a pus mâna pe fund. I-am răspuns tot cu un zâmbet pervers.
-Tot ce vrei. [eu]
M-a sărutat pe gât și pe piept.
-Nu vreau să mă folosesc de tine. [Vlad]
-Deci rămânem? [eu]
-Da. [Vlad]
-Da! Știam eu că vei ceda! [eu]
-Ești o răutate. [Vlad]
-Am învățat de la cel mai bun. [eu]
-Și dacă vroiam să mă culc cu tine? [Vlad]
-O făceam. [eu]
-Nu trebuie să îți vinzi corpul ca să obții ce vrei. [Vlad]
-Dar nu îl vând. O făceam pentru că te iubesc. Și tu pe mine, nu-i așa? [eu]
-Nu, doar mă prefac. [Vlad]
-Boule! [eu]
-Ți-aș spune eu ceva, dar ești prea mică. [Vlad]
-Eu nu aș spune așa mică. [eu]
-Nu? [Vlad]
-Peste o lună fac 16 ani. [eu]
-Vai tu, ești mare, ce să zic. [Vlad]
-M-am culcat cu tine, un tip de 17 ani, de două ori. Și o voi mai face de mii de ori. [eu]
-Eu sunt un tip? [Vlad]
-Pardon, am vrut să spun tipul, dragul meu iubit Vlad Stănescu pe care îl iubesc fără limite. [eu]
M-am dat jos de pe el. M-am îmbrăcat și am comandat micul dejun.
-Vlad, noi nu prea mai avem bani. [eu]
-Stai liniștită. Fac eu rost în seara asta, dar apoi plecăm direct acasă. [Vlad]
-Și cum facem rost? [eu]
-Nu, nu facem rost, fac rost. [Vlad]
-Adică nu te ajut? [eu]
-Nu, nu vreau să riști. [Vlad]
-De ce mă tratezi ca o păpușă de sticlă? Am furat un Ferrari și nu pot să te ajut să furi bani!? Să fim serioși! [eu]
-Sunt serios. Și nici să nu te gândești să faci botu' de cățel poluat că te mușc. [Vlad]
-Bine, descurcă-te. [eu]
-Am spus că nu vii... Stai ce? [Vlad]
-Nu te ajut. [eu]
-Cum de te-ai gândit să mă asculți? [Vlad]
-M-am plictisit să mă cert cu tine. [eu]
-Dar nu ne-am certat deloc. [Vlad]
-Nu, ne-am tachinat, dar m-am plictisit. [eu]
Am căutat un pachet cu țigări, dar nu am găsit. Mi-am luat geaca pe mine și înainte să ies din cameră Vlad m-a oprit.
-Te-ai supărat? Unde pleci? [Vlad]
-Să cumpăr un pachet de țigări. [eu]
-Nu îți dau, ești prea mică. [Vlad]
-M-am săturat să îmi spui că sunt mică! [eu]
Am ieșind trântind ușa. Am coboborât jos, la magazin sau ce naiba o fi fost ăla și am cerut un pachet cu țigări.
-Îmi rău D-șoara dar sunteți prea mică. [vânzătorul]
-OH serios!? [eu]
Am ieșit din hotel și m-am trântit în zăpada. Am închis ochii. După câteva minute cineva mi-a pus mâna la ochi, s-a pus pe mine și m-a sărutat. Eu i-am răspuns.
-Francesca!? [Silvia]