EU-EL-COMPROMISURI

By yokoyokosi

444K 28.9K 550

Eu- Mona Popescu, o simpla educatoare la o grădiniță dintr-un orăsel din România. El- un soldat american... More

Cap.1
Cap.2
Cap.3
Cap.4
Cap.5
Cap 6.
Cap 7
Cap.8
Cap.9
Cap. 10
Cap.11
Cap 12
Cap.13
Cap.14
Cap.15
Cap.16
Cap. 17
Cap.18
Cap.19
Cap.20
Cap.21
Cap.22
Cap. 23
Cap.24
Cap.25
Cap.26
Cap.27
Cap.28
Cap.29
Cap.30
Cap.31
Cap.33
Cap.34
Cap.35
Cap.36
Cap.37
Cap. 38
Cap.39
Cap.40
Cap.41
Cap. 42
Cap. 43
Cap.44
Cap.45
Cap.46
Cap.47
Cap.48
Cap.49
Cap.50
Cap.51

Cap.32

8.4K 526 4
By yokoyokosi

Mona

Zilele curg lin, am început serviciul amândoi, iar mă trezesc singură diminețile pentru că John e la antrenament. Ne mai vedem câteodată la prânz când mâncăm împreună sau facem sex pe fugă pentru că serviciul meu începe de dupa-amiaza, seara vine si mă așteaptă la centru si ne plimbam lejer până acasă sau la cumpărături.
Am revenit la viata noastră normală de zi cu zi. Copiii sunt foarte curiosi si mirați de burtica mea care creste pe zi ce trece, spre bucuria lui John care îsi imaginează o fetita dolofana si sănătoasă.

Toata lumea mă protejează de parcă as fi bolnavă, la munca David, Rosa si mai ales doamna Winston care se bucură că va fi bunică, iar acasă John e mai posesiv ca niciodată.

O, Doamne daca va fi fata, mi-e milă de ea mai tarziu, cred ca n-o s-o lase la nicio intalnire pana la vreo douazeci de ani si atunci el va fi inaintea ei la locul stabilit!

La control am mers de două ori, bineînțeles cu John care așteaptă agitat pe lângă ceilalți pacienți si se plimbă de colo-colo cu poziția lui dreaptă până ne streseaza pe toți de pe culoar, iar când intră începe chestionarea si enervarea doctoritei.

-Sunteti sigură că e un singur copil?

-Da, de ce, vroiati mai mulți? îl întreabă amuzată privind ochii lui care se măresc.

-Ce este, băiat sau fată? întreabă disperat.

-Nu vrea nici azi să se arate, azi are o poziție de joacă sau mai degrabă de rugăciune, stă in genunchi si nu vrea deloc să intrăm să vedem părțile lui intime, râde doctorita spre disperarea lui si amuzamentul meu.

-E bine? Si soția mea?

-Da, sunt bine! Mereu mă amuză starea de agitatie a taticilor, sunt atat de grijulii cu soțiile lor! spune ea blând.

-Aveti douăzeci si cinci de săptămâni, deci domnule Smith trebuie să aveți răbdare până la treizeci si opt sau patruzeci de săptămâni, depinde cum vrea bebelusul, dar cum îl văd destul de incapatanat, oare cu cine seamănă? râde ea, iar John se simte ofensat.

Ma bucur că si-a gasit nasul, doctorita nu se lasă deloc intimidată de el, ba chiar îl provoacă uneori si-mi face cu ochiul pe ascuns.

Si bineînteles că urmează si ultima întrebare care mă face mereu să mă inrosesc de jenă si să vreau sa-i dau un pumn în pupatoare.

-Mai putem face sex? spune si-mi aruncă un rânjet sugestiv.

-Bineînțeles, dar doar dacă doamna vrea!

Mergem la o doctorita de vreo cincizeci de ani din oras, pentru că John n-a suportat să pună mâna pe mine doctorul ginecolog din bază, dar nu recunoaște, îmi spune mereu că vrea sa-si petreacă timpul cu mine plimbandu-ne prin oras si dacă tot suntem aici putem face si un control.

O, Doamne, ma termina cateodata cu gelozia asta a lui!

Ne întâlnim foarte des cu Rosa, mergem seara la ei si stăm la masuta din spatele casei si povestim despre poznele făcute de copiii ei sau de cei de la centru, râdem de întrebările haioase pe care mi le pun copiii de trei ani.

,,Ce-ai in burta, un balon?"
,,Pe unde iese copilul? Iese pe gura?"si multe alte curiozități de-ale lor.

Bărbații rămân în casă si se uită la fotbal cu câte o bere în mâna, țipa, se enervează si gesticulează apoi ni se alătură.

S-au apropiat mult, sunt chiar prieteni se ajută unul pe celălalt ba la reparat masina, ba la cărat mobilier sau la tăiat iarba. Rosa comentează mereu.

-Am impresia ca-si strică masina dinadins ca să nu-l pun să facă altceva!

-Asa cred si eu! spun râzând.

Se uită la mine si-mi spune serioasa.

-Mona în ultimul timp radiezi, esti fericită cum nu te-am văzut niciodată si mă bucur enorm pentru tine!

-Multumesc Rosa, esti o prietenă adevărată! Si apropo, lui John încă îi este frică de tine! îi zic râzând în hohote si facand-o si pe ea sa mi se alăture.

-Rosa am o rugăminte la tine, îi spun oprindu-mă din râs.

-Orice, pentru tine.

-Am încercat să vorbesc cu John, dar nici nu vrea să auda când deschid subiectul.
Vreau sa merg la Sharon s-o văd, vreau să vorbesc cu ea!

-Ai înnebunit? mă întreabă ridicând tonul.

-Ascultă -ma, m-am gandit bine si chiar vreau să merg, dar nu vreau să afle John. O să plec mai repede mâine de la centru cu doamna Winston si o să am nevoie să rămâi cu copiii si să mă acoperi.

-Mona te-ai ticnit? Scorpia aia a vrut să te omoare!

-Te rog, Rosa!

-Bine, dar ai grijă!

Rămânem tăcute amândouă în timp ce-l privim pe John iar invitat la un ceai cu păpușile lui Soledad, iar el nu mai este speriat chiar se bucură cu toate ca abia stă pe scaunelul mic, cu genunchii aproape de față, mai este plesnit si peste degete că nu stie să țină ceasca ca o prințesă.

Rămâne preferatul ei si tot timpul e in jurul lui, iar noi ne amuzăm copios de el.

Sunt hotărâtă să vorbesc cu Sharon azi, dar am emoții pentru ca nu stiu cum va reacționa.
Am aflat de la doctorul ei că se simte mult mai bine, mai linistită si începe sa-si revină în urma terapiei.
O văd că apare si se oprește brusc când mă vede stând la o măsuță singură, doamna Winston așteptându -ma la altă masa.

Nu stie ce se facă, să vină la mine sau să se întoarcă în camera ei.
Îi fac semn să vină si o văd că se apropie.

-De ce ai venit Mona, vroiai sa râzi de mine?

-Bună Sharon!De ce crezi că as râde de tine?

-Hai Mona, fii serioasă noi două n-am fost niciodată prietene!

-Stiu, de asta am si venit. Vreau să îndreptăm asta, vreau mai întâi sa-mi spui de ce ai vrut să mă omori! îi pun întrebarea care m-a chinuit până acum.

Se uită la mine, apoi privește undeva pe masă câteva momente.

-N-am vrut sa te omor, când John si Andy m-au îndepărtat am avut o depresie urâtă si am luat multe pastile amestecate cu alcool, te-am urmărit, dar n-am vrut..., spune încet.

-Sharon eu nu ti l-am luat pe John, nici nu l-ai avut.Vă cunoașteți de ani de zile, eu când l-am cunoscut pe John era singur.

-Acum am înțeles, dar n-am suportat să văd cum te priveste asa cum pe mine nu a facut-o niciodata, cu toate că am încercat toate metodele sa-l atrag spre mine, sa-l văd cât de mult te iubeste m-a durut, de asta m-am răzbunat pe tine, tu esti total opusă mie!

Se uită atenta spre burta mea.

-Nu m-as fi iertat niciodată dacă murea copilul..., stii de fapt îmi plac copiii, dar eram preocupată mai mult de atenția lui John, îmi spune cu regret.

Se ridica si pleacă, dar se întoarce si îmi zice tare.

-Iti mulțumesc ca n-ai depus plângere împotriva mea si că ai venit să mă vezi...?stii nicio asa zisă prietenă n-a venit să mă vadă, n-am pe nimeni care să mă viziteze, acum mi-am dat seama ce singura sunt! spune tristă.

-O sa vin eu, dragă să te vizitez daca doresti si tu, bineînțeles ! o aud din spatele meu pe doamna Winston si rămân blocata si Sharon la fel

-Asa as avea cu cine vorbi,ne vom alina singurătatea! continuă ea

Mă uit la Sharon, care se gândeste câteva momente si apoi aprobă. E schimbată, dar in bine, are părul lăsat liber pe spate si pare mult mai tânără decât atunci când avea cocul si ținuta ei perfectă, acum pare mai naturală.

Sunt condusă la centru de doamna Winston înainte să mi se termine programul, numai bine să nu afle John, n-am chef de o ceartă cu el.
Doamna Winston m-a uimit azi cu propunerea ei, dar mereu e singură si îi face mare plăcere să ajute pe cineva, asa cum mă ajută pe mine cu lectiile si poate chiar va putea s-o facă pe Sharon sa mearga mai departe si să uite prin ce-a trecut si ce a facut.

Cu Andy nu cred ca mai are sanse, nu a pomenit nimic de el, poate nici nu l-a iubit.
E trist să iubesti pe cineva si să nu impartaseasca aceleasi sentimente cu tine.

Când ajunge, John e foarte vesel, nu e în uniformă asa cum e de obicei, e îmbrăcat lejer în blugi si-un tricou negru mulat, îi simt mirosul lui specific care îmi provoacă tot felul de senzatii care mai de care mai plăcute .

Mă sărută si când pornește masina mă anunță fericit.

-Am o surpriză pentru tine, sper sa-ti placa, de fapt sunt sigur c-o sa-ti placă.

-Ce surpriză ? spun curioasa.

-Am câteva zile libere si as vrea să mergem în Ohio, la ferma părinților mei. Stiu că te înțelegi bine cu mama, iar ea abia așteaptă să ne vadă, mereu mă sună si mă dispera ca vrea să te cunoască si tata, îmi spune entuziasmat.

-Am vorbit si cu ginecologul si mi-a spus că ai voie să călătorești, iar la centru am rezolvat si de-acum nu mai lucrezi până nasti! Asa că putem merge! spune mandru pe el.

-Ce-ai făcut ? ridic vocea la el.

-Mona nu înțeleg de ce...

-Mi-ai luat liber, ai vorbit la centru si mie nu mi-ai spus? Cum adica n-o sa mai lucrez, stii ca ma simt bine! urlu la el.

-Mona, n-ai nevoie să lucrezi, dar te-am lasat pentru că eram plecat si tu te simțeai singură, dar acum trebuie să te protejez, trebuie să te odihnesti!

  -John, nu sunt bolnavă, la dracu sunt doar gravidă si puteam lucra până credeam eu că nu mai pot! Dar, nu! Ai decis tu ca de obicei si pentru mine!

-Iubito, am hotarat ca asa e mai bine pentru noi!

-Nu, asa e mai bine pentru tine!Crezi ca sunt un soldat de-al tau caruia i-ai dat un ordin, iar el imediat îl executa? tip la el.

Mă enerveaza atât de tare că atunci când ajung acasă ies din masină si trântesc usa cat de tare pot si intru direct în baie închizând usa după mine.

-Mona deschide iubito, hai să vorbim! spune calm lângă usa.

  - Acum vrei sa vorbim? De ce n-ai vorbit cu mine înainte de a hotărî tu totul?

  -Te rog, deschide! bate în usa din ce in ce mai tare, dar eu mă dezbrac si mă bag în dus.

N-am mai auzit nicio bătaie în usa de ceva vreme.

Oare o fi plecat sau s-a culcat?

  Ies din baie îmbrăcată doar în chiloți si un halat si merg în dormitor unde îl vad în pat urmarindu-ma cu privirea.

  Mă dezbrac de halat si plec  spre dressing sa-mi iau ceva mai lejer de îmbrăcat, dar mă întorc cu ele în mână si încep să mă îmbrac în fața lui făcând mișcările cât mai provocatoare.

   Cu toate că abdomenul meu e rotunjit, apetitul lui e la fel, ba chiar parca mă doreste mai mult.

   Il aud cum ofteaza când mă aplec sau când mă fatai prin fața lui cu sanii goi.
   Se ridica ca un pradator si se apropie de mine si ii citesc in ochii dorinta.

-Nu, John! ii spun rece.

-Iubito, stii ca nu rezist fara sa te ating...

-Nu ma intereseaza! Nici pe tine nu te-a interesat parerea mea, asa cum tu ai hotărât singur, asa am hotărât si eu să dorm singura în seara! ii spun si-mi iau perna si plec pe canapea.

   Dar vine în urma mea si mă întoarce,  mă ridica în brate si mă duce înapoi în dormitor în timp ce eu tip.

  -Lasa-ma!

   -Iubito, poți sa urli, poți să mă acuzi mâine de viol, dar acum o sa ti-o trag până iti ies nervisorii aia din fundul ăla sexy al tau.

  -John Smith esti un pervers! mai apuc sa-i zic înainte sa-mi acopere gura.

Continue Reading

You'll Also Like

NOI By yokoyokosi

General Fiction

1M 48.9K 54
EU -Stefania Dumitru -absolventă a Facultății de Medicină Veterinară din Bucuresti, somera, plec sa lucrez ca menajeră in Noua Zeelandă. EL-Sonny To...
1.1M 35.2K 52
Izabella a fost mereu un mister pentru cei ce au întâlnit-o. Mereu rece, tăcută și singură. Alunga repede pe cei ce nu îi puteau face față personalit...
11.6K 1.2K 51
S-ar putea oare ca dragostea să fie remediul unei boli necruțătoare? Există oare o a doua șansă pentru răul făcut cu intenții bune? Jessi...
448K 19.1K 37
Oglinda ar putea arăta reflexia unei femei puternice, o femeie de succes, asta vede orice persoană mă privește... dar nu și eu...Nu sunt așa...Nu sun...