John
Mona se poartă cam ciudat de vreo două zile, pare a fi stresata, poate o fi din cauză că plec peste câteva zile.De la petrecerea la care am fost n-a mai vrut sa iesim nicăieri si-a luat liber de la serviciu si ne-am petrecut timpul mereu împreună.
-Iubitule, vrei neapărat să mergem în oras? De ce? m-a întrebat intr-o zi.
-Vroiam să te scot din bază, stiu că stai tot timpul aici si poate vrei să evadezi..., măcar acum pot să te duc eu, după aceea ...
-John, mie nu-mi lipsesc iesirile în oras sau plimbările, îmi lipsesti tu, prezența ta. Eu vreau sa fiu cu tine si mi-e indiferent unde, acasă sau în oras! se uită la mine tristă.
-Ok, m-ai convins, rămânem în căsuța noastră si ne bucurăm unul de altul! am luat-o în brațe si am sarutat-o.
În aceeasi seară ne-am uitat la un film de acțiune, în care un soldat a fost rănit, m-a strâns mai tare în brațe si i-am simțit lacrimile pe piept, stiam la ce se gândeste, dar n-am avut ce sa-i fac decât sa-i mângâi părul până s-a mai liniștit si m-a întrebat.
-John, tie ti-e frică vreodată?
Am bănuit bine la ce se gândește.
-Iubito, n-o să mi se intample nimic rău, sunt antrenat pentru asta de mulți ani!
Cum pot sa-i spun ca am fost prinsi intr-o ambuscada si ne-am apărat douăzeci si patru de ore pana ne-au venit ajutoare, iar doi oameni de-ai mei au fost grav răniți si zac intr-un spital din Germania! Daca ar stii ca din cauza asta am primit permisie sa vin acasa, dar nu trebuie sa afle, ar suferi prea mult când o sa plec.
-Dar chiar nu ti-a fost frică niciodată? insistă.
Daca ar stii ca mi-a trecut glonțul pe lângă ureche oare cum ar reacționa?
-Sunt om Mona, bineînțeles că mi-a fost teamă, ultima oară mi-a fost când ai fugit de mine, am crezut ca n-o să te mai întorci. Să nu mă părăsești niciodată Mona, nu pot trăi fără tine! îi spun disperat.
-Nu voi pleca niciodată, decât dacă vrei tu să plec!
-N-o să se întâmple asta, te iubesc prea mult!
-Când nu vroiai să vorbesti cu mine, atunci când erai plecat am crezut...ăăă....am crezut că nu mă mai iubești si că regreți că m-ai adus aici, îmi spune tristă.
-Tu esti totul pentru mine! Dar am fost gelos si mi-am facut singur viața grea, am suferit enorm când am crezut că m-ai uitat, ...că iti petreci timpul cu altcineva.
- Ai crezut-o pe Sharon, iar în mine n-ai avut încredere si...
-Si am fost un mare prost! îi spun zâmbind, încercând s-o inveselesc.
Dar acum nu stiu ce o frământă, parcă ar vrea sa-mi zică ceva dar nu prea îndrăznește.
-S-a întâmplat ceva? încerc s-o descos.
-A, nu ,,iubitu"îmi zice in româna, dar as vrea să mergem puțin prin oras, am uitat sa-mi iau unele lucruri....
-Absorbante? îi spun ranjind stiind că se rusineaza, dar ea îsi da ochii peste cap.
Aprob si o iau înainte, asteptand-o la masina.
Oare stie că azi e ziua mea?
Nu cred pentru că n-a zis nimic, oricum nu prea mi-am sarbatorit-o, am plecat de mult de acasă si treceam foarte rar fiind distanța mare, iar acum mama nici nu vorbește cu mine! Mona zâmbește misterios tot timpul, chiar mă enervează că nu-mi spune ce are. Îi ascult indicațiile Monei si coborâm intr-un cartier în care n-am mai fost, iar Mona îsi mușcă buzele agitată.
-John, stiu că azi e ziua ta si m-am gândit foarte mult ce as putea sa-ti ofer, sper sa-ti placă la ce m-am decis! îmi spune repede.
-Mona, orice ai alege, stiu ca-mi va placea!
-Sper sa zici asta si după ce vei vedea despre ce e vorba! îmi spune vesela trăgându -mă după ea intr-un salon de tatuaje.
Ce naiba vrea de aici?
-Pentru că n-avem verghiete m-am gândit că as vrea ceva mai bun, pe care sa-l port toată viața si anume un tatuaj cu inițialele noastre! Dacă nu vrei sa-ti faci si tu, nu-i nicio problemă, dar eu îmi fac si acesta e cadoul meu pentru tine! îmi spune si îsi infasoara mâinile în jurul gâtului meu si mă trage în jos, sarutandu-mă.
Nu-mi vine să cred ca-si tatueaza numele meu pe pielea ei frumoasa!
Rămân blocat, nu scot niciun sunet, doar mă uit la ea.
-Dacă nu-ti place..., începe speriata.
Nu pot să zic nimic, sunt prea emoționat, dar o iau în brațe si sper sa-i arăt ce simt prin sărutul pe care i-l dau.
-Esti cea mai surprinzătoare femeie si mă bucur că esti soția mea! îi spun pe drumul spre bază după ce ne-am făcut tatuajele pe antebrat, dar eu am adăugat si cuvantul ,,forever".
Când ajung în fața casei sunt adunați o groază de oameni.
-Ce mama ma-sii caută ăstia aici? întreb nervos.
-Eu i-am chemat, am vrut să te simți bine de ziua ta si s-o petreci cu prietenii tăi! îmi spune luandu-ma de mână si tragandu-ma după ea.
-O, John, cum te simti la cei douăzeci si sapte de ani? mă îmbrătisează cu căldură Andy care pregătește hamburgerii.
-Ce dracu ai pățit la mână? Ce dracu Smith, v-ați marcat? mă întreabă râzând Ford.
-E marcat de mult timp, de vreun an, nu? continuă să râdă Andy.
-Duceți -va dracu! le spun si-o privesc pe Mona în grupul de femei.
Si-a desfăcut bandajul si le arata încântată tatuajul mic si chicotesc, dar cred ca-mi simte privirea si îsi ridică ochii spre mine si mimează cu buzele ,, Te iubesc!".
-Hai, John, ajuta-ne si nu mai ranji iar ca un tâmpit! îmi spune Ford râzând în hohote cu ceilalți.
Ce dracu au ăstia de zic că zâmbesc toată ziua?
Ne așezăm la masă si după ce ne batem joc de Andy si hamburgerii lui, începem să povestim tot felul de faze hazlii din bază sau din scoală. Suntem mulți, Mona i-a chemat si pe prietenii ei, pe Rosa si Ashley si soții lor, doamna Winston si David care e fericit că are mulți bărbați în jurul lui, Ford, Andy si George, cu soțiile lor. De mâncare am înțeles că s-a ocupat Andy respectând indicațiile Monei.
Oare când a facut Mona asta? Mereu reuseste sa ma surprindă si asta ma face sa o iubesc din ce in ce mai mult, pe zi ce trece!
Doar Sharon stă retrasă si nu zice nimic, dar bea încontinuu. După un dans cu draga mea soție mă îndrept spre toaleta, dar la iesire mă asteaptă vipera cu fața ei schimonosita.
-Se pare că nu ti-a trecut supărarea, dragul meu! si mă apucă de braț.
-Ce dracu vrei Sharon, nu ții se pare că ai băut cam mult? îi zic si o împing mai departe de mine.
-Hai, Johnny, întotdeauna am fost prieteni, stii prea bine!
O văd pe Mona că intră în casă si rămâne surprinsă, îsi mijeste ochii si apare nervoasă lângă noi.
-Ce vrei, Sharon?
- O, Mona, micuța inocenta, ai aparut? spune ea sarcastic.
-Sharon mai bine ai pleca! îi spun printre dinți.
Asta o scoate din minți si începe sa-si arate colții.
-Hai Johnny , stii prea bine că tu esti ca mine, tu esti puternic si ambițios si îți trebuie o femeie la fel, nu ca asta! Ei sunt slabi si prosti, dar eu te pot ajuta cu cariera ta, mereu te-am iubit si am asteptat sa-ti dai seama ca ai nevoie de mine, dar tu ce-ai facut? Ai venit cu imigranta asta, cu iubitoare asta de mucosi!
Deja vad negru în fața ochilor.
-Ce dracu e în capul tau Sharon? Tu esti soția celui mai bun prieten al meu si pentru asta te-am acceptat si respectat cu toate ca bănuiam ca esti o cățea! Mona e de o mie de ori mai bună decât tine, tie nu-ti plac copiii pentru că nu vrei sa-ti stici corpul tau care e o carcasa goală pe dinăuntru! urlu si mă reped spre ea.
Dar o mână mică mă opreste, mă întorc si o văd pe Mona la fel de răvășită, ca-mi arată cu degetul ceva în spatele meu. Mă uit si-l văd pe Andy care stă socat si se uită la noi, îmi dau seama după expresia feței că a auzit toată discuția.
-Andy..., încerc sa-i zic ceva, nici nu stiu ce as putea sa-i zic, omul abia a aflat că scorpia de nevasta-sa mă iubește pe mine.
Ridică mâna si da din cap că nu vrea să audă sau să vorbească ceva si da să iasă din casa cu Sharon alergând si trăgând de el.
-Andy, iubitule! Stai! Andy n-am vorbit serios, eu pe tine te iubesc, stii asta....
-Nu stiu nimic Sharon....
-Stai...
-Lasa-ma dracului în pace, tarfa! zice Andy nervos si iese afara, după un minut aud motorul masinii lui.
Mona vorbeste cu David s-o conducă pe Sharon care plânge în hohote, acasa, pentru că eu as fi în stare s-o omor, iar ceilalți banuind că s-a intamplat ceva isi iau la revedere si-mi urează cele bune.
Rămânând singuri, mă uit la Mona cum strânge, dar nu mă pot misca, stau la masă si mă gândesc la ce dracu s-a întâmplat.Sharon mă iubeste, iar eu nici nu mi-am dat seama. Mă chemau mereu când ieșeau pe undeva,la reuniuni, petreceri, dar am crezut ca Andy vrea!
Mona se apropie si mă îmbrățișează din spate si-mi zâmbește trist, îsi da seama că sunt socat de cele întâmplate.
-Mona, n-am stiut...., încep eu, dar sunt întrerupt de vocea ei blândă.
-John, esti cel mai isteț bărbat pe care îl stiu, dar iubitule uneori esti orb!
-Ai stiut? o întreb mirat.
-La început am bănuit, dar apoi am fost sigură de unde provenea răutatea ei, nu suporta să stie că sunt a ta!
-De ce nu mi-ai zis?
-M-ai fi crezut? Poate ziceai că era totul rodul geloziei mele!Si am observat ca tu n-ai nicio treabă cu ea, asa că n-am văzut rostul.
O iau în brațe si-o sărut dulce.
-Esti atât de tânăra si mult mai matura decât mine! Esti sufletul meu pereche, să nu mă lasi Mona niciodată, as muri!
Mă ține strâns în brațe si-mi zice usor
- La mulți, mulți ani, iubitule .....alături de mine!