John
Mă uit la ea si-mi dau seama ce greșeală am facut că n-am ascultat-o când trebuia si am suferit ca un prost. Am ranit-o enorm, dar am de gând să mă revansez.
Cine dracu e asta care îmi tine sotia in brate si are curaj sa faca asta in fata mea?
-Mona, iubito, ai venit? Rosa mi-a spus că nu te simți bine si deja le spusesem copiilor că azi vor sta cu mine!
Tipul se uită spre mine si începe să zâmbească cuceritor, iar eu as vrea sa-l strang de gât.
-Yamy, cine-i bunaciunea asta?
Atunci se uită si Mona la mine, cu toate că a stiut mereu că sunt în spatele ei.
-E soțul meu, John! vocea ei este trista și slăbită.
-Mona, nu mi-ai spus ca soțul tău arată atat de bine, cu toate că trebuia sa-mi dau seama că pe tine te merită doar un tip deosebit! se apropie de mine si-mi întinde mâna.
-David, colegul Monei! de data asta zâmbind cald.
-John, soțul Monei! îi spun chiar ușurat pentru că mi-am dat seama că nu-i vreun rival, el mă place pe mine.
Rahat!
Mona ne priveste, dar zambetul ei este tot trist.
Ai facut-o sa sufere, ce mai vrei? Dupa ce ai acuzat-o ca e tarfa vrei sa-ti sară acum în brațe?
Mă duc lângă ea si îi spun încet, sperând în sufletul meu sa-mi răspundă.
-La ce oră scapi?
Mă privește intens cu ochii ei negri si frumosi, cred că se gandeste dacă merit atenția ei si eu stiu că dacă îmi raspunde e prea bună pentru mine, pentru un prost care n-a stiut s-o prețuiască si să aibă încredere în ea.
-La sase! îmi răspunde scurt si pleacă intr-o clasa unde o asteptau copiii care acum îi cereau să puna muzică să danseze puțin.
-Esti norocos, John! îmi spune David de care uitasem că e lângă mine, fiind prea concentrat s-o urmăresc pe Mona cu privirea.
-Mi-as dori să am si eu pe cineva asa cum ai tu, care să mă iubeasca atât de mult! continuă si mă bate ușor pe umăr, infiorandu-ma un pic pentru că n-am mai avut de-a face cu un homosexual, dar am vazut că e prieten cu Mona si de aceea îl voi accepta... cât de cât .
-Da, asa e! Sunt foarte norocos! îi răspund cinstit.
Dar trebuie sa-i demonstrez si ei asta!
La ora sase după un somn si un dus, intru în centrul de copii si o găsesc pe Mona cu două femei si doi copii. Una este mai în vârstă, iar cealalta mai tânără, fiind probabil mama copiilor.
-Bună seara! zic chiar emoționat.
-Bună seara, tinere! îmi răspunde veselă femeia în vârstă.
- Demult vroiam să te cunosc, pentru că Mona mi-a vorbit despre tine! E foarte mândră de tine! continuă ea.
Mă uit spre soția mea si văd că s-a inrosit, se uită undeva în jos.
Acum am remuscari mai mari! Ea vorbea de mine, iar eu faceam ca toti dracii pe acolo!
-Mă numesc Sarah Winston si sunt profesoara soției tale de engleză, cred ca ti-a zis că stă în fiecare zi de la sase la sapte cu mine, nu? spune veselă.
La naiba, a vrut sa-mi zica, dar eu n-am vrut s-o ascult, eram prea ocupat cu rahaturile din capul meu!
-Soția ta e minunată, îmi este ca o fiică, dar evident, stii asta! râde veselă și cu fiecare vorbă mă face să regret tot ce am gândit și făcut în ultimul timp.
-Mă bucur să vă cunosc doamnă si vă mulțumesc că v-ați purtat frumos cu soția mea! îi spun serios si-o privesc pe Mona care a rămas surprinsă de vorbele mele.
Femeia cealaltă mă privește în schimb încruntată, cred că stie mai multe decât doamna Winston.
-Mona, el e iubitul tău? o întreabă bonsuflat băiețelul de vreo cinci ani, ca un iubit posesiv.
Toti am rămas surprinsi de întrebarea lui si am început să râdem, chiar si Mona zâmbește în colțul gurii.
O , la naiba, se pare că am un rival, până la urmă!
-Da, Miguel, el e soțul meu! Dar eu te iubesc si pe tine la fel de mult! îi spune Mona, facandu-l fericit.
-Eu sunt Rosa, vecina voastră, iar el e Miguel si ea e Soledad! îmi spune destul de rece si stiu sigur după atitudinea ei că la ea a fost Mona noaptea trecută.
-Mă bucur sa te cunosc, Rosa! îi spun încet.
-Esti gata, Mona?
-Da! La revedere fetelor, ne vedem luni! le spune ea veselă, apoi se întoarce si pornește spre masina fără să se uite dacă eu o urmez.
Mă asteaptă lângă portiera si prind curaj s-o intreb.
-Mona, vrei să ieși cu mine în seara asta?
-Îmi dai întâlnire în oras? mă privește de parcă mi-a crescut un corn ca la unicorni.
-Da...daca vrei, bineînteles!
La fel de mirată da din cap afirmativ, iar eu sunt foarte fericit pentru că am făcut un mic pas înainte.
Mona
Mă uit la el cu coada ochiului, nu vreau sa-si dea seama, dar m-a socat cu întrebarea lui.
Ce naiba s-a intamplat? Aseara a urlat ca-l insel si acum ma invita in oras?
Am iesit din bază si John da drumul la muzică, îl văd emoționat parcă am fi la prima întâlnire, poate... chiar suntem, niciodata n-am iesit cu el în oras de când am venit, iar acum încearcă să facă conversație.
-Îți place muzica asta?
-Da, e ok!
Până în oras nu mai spunem nimic, doar simtim tensiunea dintre noi. Intram intr-un restaurant nu prea fitos, chiar intim, curat si aerisit. Comanda ne este adusa repede, iar mancarea este delicioasă. Mai mult ne privim decat vorbim, dar totuși ne simțim bine.
Il iubesc, la naiba, arata atat de bine si mi-a fost dor de mangaierile lui, de el. Dar inca nu stiu ce vrea, ce gandeste pentru ca nu-mi zice nimic!
La plecare mă ia de mână si mergem în tăcere spre masina.
-Ti-e frig? mă întreabă.
- Nu, mi-e bine!
-Mi-a plăcut mult seara asta, Mona. Multumesc.
-Si mie! spun încet.
Zâmbește, parcă relaxandu-se si părând mult mai fericit. Drumul spre casă îl facem iar în liniște, dar între inima si ratiunea mea se duce o luptă aprigă.
Oare sa-l iert că n-a avut încredere în mine?
Intrăm în casă, dar mă apucă cu brațul de mijloc.
-Stii cât de mult insemni pentru mine? murmură el.
Vocea i se frânge, iar pe chip are un aer suferind.
O , Doamne, nu mai rezist!
Întinde mâna și mă mângâie pe față, plimbându -si degetele peste buza de jos, coborând pe gâtul meu. Mă privește cu buzele intredeschise, cu respiratia întețita.
-Iarta-mă, Mona! abia șoptește.
-Nu vreau sa vorbim acum John, îi răspund la fel de încet.
-Dar ce vrei, Mona?
-Acum... te vreau pe tine! mă aud soptind.
A clar, inima a castigat!
Îl apuc de marginea tricoului, iar John mă ajută lăsându -se mai în jos. Rămâne cu privirea ațintita la mine, îmbrăcat doar în blugii care îi atârnă provocator pe solduri și continui, mangaindu-i abdomenul musculos. Mă ridic si-mi plimb limba de la gât în jos, pe pieptul lui, până la betelia pantalonilor, apoi îi trag în jos de pe el. Fac un pas înapoi si-mi dau jos bluza, blugii, sutienul si chilotii în timp ce el mă privește înfometat. Îi cuprind fața în mâini, il trag spre mine si-l sărut, auzindu-l cum geme. Mă insfaca de solduri si mă pune în pat, prinsă sub el in timp ce picioarele lui le desfac pe ale mele. Ma sărută, limbile se împletesc sălbatic, iar mâna îmi mângâie si frământă sânul. Închid ochii si gem, mai ales când se împinge în mine lent. Mă sărută tandru si mă las în voia ritmului său până explodam.
Când ne revenim mă ține în brațe, cu capul sprijinit de pântecul meu si-l aud, înainte să adorm.
-Te iubesc, Mona! Întotdeauna te-am iubit, dar am fost un prost, gelos!