Capitolul 24. Crime din trecut.

432 9 0
                                    

Sonya se plimba agale pe una din aleile parcului central, tinand in mana stanga o tigara inca stinsa. O ridica incet inspre buzele ei, dupa care scoase cu grija bricheta albastra din buzunarul de la haina. O simpla miscare si flacara se aprinse. Trase cu nesat un fum din tigara, dupa care expira, lasand sa iasa incet fumul in aer, urmarindu-l cum se ridica in vazduh. Cativa stropi mici de ploaie incepura sa cada usor pe aleea principala a parcului, dar Sonyei nu ii pasa. Se aseza repede pe o banca, inainte sa fie udata de apa de ploaie, dupa care isi termina tigara linistita, urmarind jocul inocent a doi copii din fata ei. Unul dintre ei o privi bland si cu bucurie, dupa care se opri din joc si se apropie sfios de femeie. Sonya surase usor, incercand sa ascunda acest lucru. Privea baiatul de 5 ani cum se apropia cu o usoara teama de femeie, dar totodata fiind atras de ceva nemaivazut de el pana atunci. Il fascina misterul Sonyei si felul in care statea nemiscata pe banca, fumandu-si in liniste tigara. Deodata, o femeie se ridica in graba de pe banca alaturata si se apropie in fuga de baiat, pe care il apuca de mana inainte sa ajunga la banca Sonyei.

-Ma scuzati va rog, ii spuse femeia Sonyei, dupa care se intoarse cu spatele si continua sa-l certe in surdina pe fiul ei.

Sonya se ridica brusc de pe banca, isi aranja haina dupa care se indrepta spre iesirea din parc, chiar in clipa in care sunetul de apel al telefonului ei mobil o intrerupse. Se opri pentru o clipa, deschise geanta dupa care cauta fara chef telefonul.

-Alo! raspunse Sonya distrasa, fara sa se uite la numarul care a sunat-o.

-Sunt eu, replica o voce misterioasa.

-Nu am acum chef de prostiile tale, o sa inchid! zise Sonya plictisita, pregatindu-se sa apese pe butonul rosu.

-Asteapta! o opri persoana din spatele telefonului. Am o informatie importanta sa-ti transmit, zise aceasta serioasa. Fi atenta, am aflat ca sunt din ce in ce mai aproape si ca trebuie sa faci ceva daca nu vrei sa se termine tragic tot acest joc, Sonya!

-A, da? Si ce imi propui? intreba femeia, tragand un ultim fum si arucand tigara pe jos.

-Iti propun sa termini. Stii prea bine ca te pot ajuta cu orice ai nevoie, stii prea bine ca fac orice pentru tine, dar totodata trebuie sa-ti zic cand intreci limita, nu crezi?

-Si imi imaginez ce vrei in schimbul informatiei primite, replica ironic Sonya, calcand apasat restul de tigara de pe jos. Sex! sopti aceasta.

-Nu eu te-am cautat pe tine, raspunse vocea misterioasa din spatele telefonului, mentinand tonul ironic al conversatiei.

-Du-te naibii! replica nervoasa femeia si inchise telefonul brusc si aruncandu-l in geanta.

Olivia parca masina in fata blocului in care locuia Edwin Denford, suspectul pe care l-a indicat Elizabeth la interogatorii. Se cobori din masina incet, dupa care observa pret de cateva clipe blocul portocaliu din fata sa. Isi luase din masina servieta in care avea cateva dosare, dupa care tranti usa si se indrepta cu pasi mari inspre usa blocului. Forma la interfon 04, dupa care astepta. O voce stridenta ii raspunse din cealalta parte, intreband cine este.

-Comisarul Olivia! Am stability ca ne intalnim acum, replica femeia, incercand sa nu-i dea barbatului vreun motiv de neincredere.

Un zgomot asurzitor se auzi brusc si usa se deschise. Olivia intra in bloc, dupa care intra in liftul tocmai renovat si urca la etajul 6. Cateva secunde mai tarziu, Olivia se afla in fata usii lui Edwin, asteptand ca acesta sa-i deschida usa. Usa se deschise incet si figura unui barbat tanar aparu in spatele ei, facandu-i semn femeii sa intre inauntru. Hotarata, Olivia intra, inchizand usa in spatele ei.

-Olivia Spears! se prezenta comisarul si intinse mana.

-Edwin Denford! replica barbatul, totodata raspunzand la salut.

Blood from womenWhere stories live. Discover now