Blood from women

Capitolul 10. Moarte neanuntata.

Paul tocmai se trezise si isi bea cafeaua de dimineata, uitandu-se printr-un raport aflat pe masa. Incerca sa afle toate detaliile crimei de aseara, cea mai brutala crima in opinia lui. Barbatul isi aminteste si acum cadavrul acelei femei zacand pe jos. Isi aminteste corpul ei plin de sange si chipul care parea sa-l implore pentru viata ei. Isi amintea sangele inca proaspat, corpul inca cald. Politistul care i-a dat vestea i-a zis ca vecina sa a fost pana la victima pentru ca a auzit zgomote puternice si usa era deschisa, astfel fiind descoperit cadavrul. Paul se simtea pentru prima oara neputincios in fata acestor crime. Nu stia ce era de facut, nu stia cum putea sa dea de urma criminalului care a ucis atatea femei pana acum, care a luat atatea suflete, care a lasat atatea persoane in doliu. Nu avea nicio idee. I se parea imposibil faptul ca nu gasira nici macar o urma de ADN la locul crimei, nici macar o pista care sa-i conduca undeva. Barbatul stia prea bine ca, daca nu va reusi sa prinda curand criminalul, sefii sai ii vor lua cazul si probabil va fi retrogradat din functie. Nu isi putea permite asta. Nu se gandea la avantajele financiare, ci la cele morale. Paul isi aminteste si acum prin cate cazuri grele a trebuit sa treaca pana sa ajunga aici si nu va lasa acest caz sa-l darame si sa ii ia functia mult ravnita. Pe de alta parte se afla si Miranda. Azi trebuia sa se intalneasca cu ea, iar capul lui Paul incepu sa vajaie deja. Barbatul incepu sa se gandeasca la Sonya, la momentele pe care le-au petrecut impreuna, la noptile pline de pasiune ale lor, la cuvintele spuse. Nu mai putea sa inteleaga daca ceea ce va urma il va soca mai tare decat este deja. Paul isi amintea momentul in care s-a revazut cu Sonya, dupa atatia ani. De asemenea isi aminteste secretele pe care le-a descoperit pe parcurs: faptul ca are un copil, copilul este mort, Sonya a omorat un barbat. Ceva in interiorul lui Paul ii spunea ca mai sunt multe lucruri pe care trebuie sa le afle despre Sonya, dar nu stia cand si cum vor iesi la lumina adevarului aceste lucruri. Toate aceste ganduri ce il macinau pe Paul pe dinauntru se risipira brusc in momentul in care barbatul vazu ceasul. Mai avea mai putin de jumatate de ora pentru a ajunge la birou, asa ca se ridica de pe canapea si se duse in fuga sa se imbrace.

-Alo? raspunse Sonya la telefonul care suna de mai bine de cinci minute incontinuu. Da, am auzit ca suna, dar imi faceam dus, scuza-ma! se scuza Sonya persoanei misterioase cu care vorbea.

Deodata expresia Sonyei se schimba, trecand de la o stare de relaxare la seriozitate.

-Da, nu-ti face griji! Considera problema aceasta ca si rezolvata! zise Sonya si inchise telefonul.

Sonya se indrepta spre dormitor, unde erau insirate pe pat mai multe haine. Femeia se uita pe rand la cateva dintre ele, punandu-le pe langa ea pentru a vedea cum ii sta. Deodata, o ameteala puternica o cuprinse pe femeie. Sonya simtea cum picioarele nu mai raspund la comenzi, cum privirea i se incetoseaza. Se aseza pe pat pentru cateva clipe, dar starea de ameteala nu ii disparea. Se ridica inapoi in picioare, sprijinindu-se de pat pentru a-si mentine echilibrul. Se indrepta usor catre usa, in incercarea de a ajunge la cutia cu medicamente, dar deodata pierdu controlul asupra propriului corp si cazu la pamant, privirea incetosandu-i-se brusc. Lesina!

-Unde este comisarul? intreba Daniel intrand in birou.

-Ah, si-a luat dupa-masa libera, zise Amanda plictisita. Se intalneste cu fatuca aia ce s-a batut aici cu Sonya. Iti mai aduci aminte, nu? intreba Amanda ridicand usor privirea catre Daniel.

-Da, mai stiu. Pai si cum? Ne-a lasat aici sa ne descurcam cu tot? Avem criminal de prins sau nu? intreba Daniel usor iritat de comportamentul lui Paul.

-Asa si? Ce propui sa facem? intreba Amanda rasfoind prin documente.

-Nu stiu. Tu ce cauti acolo? intreba Daniel apropiindu-se de Amanda si aruncand o privire fulgeratoare peste documentele ce se aflau imprastiate pe masa.

Deodata Amanda isi schimba expresia fetei, uitandu-se atent peste un document. Ochii ii iesira din orbite. Nu putea sa creada ochilor ceea ce vede. Femeia lasa foaia jos, dupa care mai lua cateva in mana si le rasfoi. Daniel se uita la ea fara sa inteleaga nimic. Chipul ei exprima ingrijorare si teama, dar gesturile ei iti dadeau senzatia de siguranta. Amanda lasa foile jos, clipi puternic, dupa care se uita din nou.