Blood from women

Capitolul 3.Viata sau moarte?

Camera de interogatorii. Aceasta incapere intunecata adaposteste in ea zilnic zeci si zeci de hoti, criminali, violatori si alte tipuri de delincventi. Aceasta camera adaposteste confesiunile criminalilor, lacrimile victimelor, durerea martorilor si obiectivitatea politistilor. Intr-o astfel de camera se afla si Kate Hudson. Niciodata nu i-a placut violenta si mereu a incercat sa o evite, dar iat-o asezata pe scaunul din camera de interogatorii, raspunzand pentru crima comisa.

-Va rog sa ne mai povestiti inca o data cele intamplate, o ruga frumos Paul

-V-am mai spus o data, replica femeia calma. Tocmai intram in casa si cand sa inchid usa apare un barbat care ma impinge, intra in casa si inchide usa cu cheia. Am citit prin ziar despre criminalul care viola si omora femeile, iar atunci cand am vazut acest barbat, direct la acel criminal m-am dus cu gandul. A venit, m-a ridicat si m-a dus in dormitor unde m-a aruncat pe pat, povesteste femeia inca socata de cele intamplate. Si-a dat jos tricoul de pe el si dupa mi-a rupt bluza. Am incercat sa fug, dar era prea puternic si m-a aruncat din nou pe pat. Apoi, mi-am amintit brusc de cutitul care l-am bagat sub perna aseara cand am mancat un mar. Mi-a fost prea lene sa il mai duc inapoi asa ca l-am bagat sub perna ca sa nu ma tai. Astfel, am reusit sa intind mana si sa iau cutitul, dupa care m-am ridicat si i l-am infipt direct in stomac. M-am speriat cand am vazut ca nu cade pe jos, asa ca l-am mai infipt o data. Apoi...

-L-ati mai infipt de inca 4 ori? o intrerupse Paul ridicand o spranceana

-Trebuie sa ma intelegeti, spuse femeia printre lacrimi. Eram foarte speriata, nu stiam ce sa fac.

Amanda intra in sala de interogatorii si ii arunca un dosar pe masa, in fata lui Paul.

-Acolo sunt cateva poze cu victima. L-am identificat pe barbat, il cheama Lewis Smith, 41 de ani, inginer.

-Ati vorbit cu vreo ruda ceva care sa ne confirme daca acesta este criminalul? intreba Paul

-Acum ne ocupam de asta. O sa intrebam rudele daca stiu ce a facut Smith in seara crimelor. Daca are un alibi solid, atunci nu este acesta criminalul, spuse Amanda in timp ce gesticula cu mainile

Charlotte Meansot statea intinsa pe canapea, uitandu-se la filmul ei preferat "Breakfast at Tiffany". Ceasul indica ora 9 si jumatate seara. Femeia, foarte atragatoare de altfel, era imbracata sumar intr-un tricou barbatesc, lasand sa se vada picioarele ei catifelate si lungi. Usa. Cineva suna la usa. Charlotte se ridica si merge alene catre usa, clapaind slapii pufosi in care era incaltata. Nici nu deschide bine usa si un barbat inalt cam de 1.80, de vreo 30 de ani impinge cu putere usa, daramand-o pe Charlotte pe jos. Aceasta incearca sa se ridice si sa apuce telefonul, dar barbatul o impinge catre baie, imediat dupa ce a inchis usa.

-Lasa-ma in pace! Ce mai vrei acum de la mine? striga Charlotte incercand sa se elibereze din stramtoarea la care ii era supus gatul.

Barbatul ii rupe tricoul de pe ea, dupa care se dezbraca si el. Acesta o tranteste pe Charlotte de perete dupa care o dezbraca de lenjeria intima. Acesta isi da jos pantalonii, timp in care Charlotte incearca sa se elibereze, dar fara sorti de izbanda. Femeia este violata in mod brutal, fara vreo urma de mila din partea criminalului care nu simtea nimic la auzul tipetelor femeii. Dupa ce termina, barbatul o apuca pe Charlotte de brat si o impinge de perete, ca apoi sa o tranteasca pe jos. Aceasta incearca sa se ridice si sa fuga, dar barbatul o apuca de umar, iar apoi o loveste cu toata puterea in fata. O dara de sange a inceput sa se prelinga pe chipul lui Charlotte care incerca in disperarea ei sa fuga. Isi privea calaul in ochi si nu putea sa faca nimic pentru a-si salva viata. Viata i se derula prin fata ochilor, amintindu-si toate momentele frumoase petrecute alaturi de familia si prietenii sai. Gandul ei se indreapta acum catre fiul sau, al carui destin va ramane in mainile vietii. Ce se va alege de el? Nimeni nu poate spune. Charlotte ar vrea sa dea timpul inapoi, sa-si ceara scuze de la toate persoanele pe care le-a suparat sau jignit intr-un fel sau altul, dar este imposibil. Timpul nu iarta pe nimeni, iar sfarsitul femeii se afla chiar in fata ei. O privire taioasa ii arunca barbatul lui Charlotte, care il implora sa o ierte si sa nu o omoare. Timpul trece incet-incet, iar viata i se scurge printre degete. Charlotte incearca sa isi schimbe destinul, sa scape din mainile barbatului, dar prea tarziu. Un zgomot puternic se aude, iar Charlotte simte o durere brusca. Glontul metalic i-a patruns direct in frunte, eliminand orice posibilitate de iertare din partea calaului sau. Charlotte cade pe podeaua rece, cu ochii umezi de lacrimi, incercand sa-si adune toate amintirile pentru ultima data. Un frig usturator incepe sa puna stapanire pe corpul femeii, care incearca sa se agate de viata. Lacrimile acesteia cad siroaie pe podeaua rece, acestea fiind singura ei dovada ca inca nu a murit. Gandul ei se indreapta din nou catre fiul ei in timp ce frigul o cuprinde, femeia neapucand sa ii zica fiului sau cat de mult il iubeste inainte de a parasi aceasta lume. Cat ar vrea sa dea timpul inapoi, cat ar vrea sa nu i se scurga viata printre degete fara sa poata face nimic. Dar este prea tarziu, privirea femeii incepe sa se intunece si cu ultimele forte rosteste numele fiului ei, dupa care isi da duhul. A murit.