Capitolul 21

1.5K 56 6
                                    

Din perspectiva autorului:

Irina era devastata, nu putea sa îl vadă pe Lixa atât de distrus, asa ca hotărî sa se ducă sa ii spună adevărul. Chiar dacă ea nu știa ce reacție va avea el. Avea o urma de teama în suflet nu știa dacă este bine sau nu ceea ce vrea sa facă, dar chiar și asa vroia sa riște doar pentru a rămâne alături de Lixa sau poate nu. Poate doar ii va spune și atât. Dar Lixa o va lăsa oare sa plece după ce acceasta ii va spune adevărul despre copil?! Irina face grăbită doi pași spre Lixa când cineva o apuca de brat și o oprește.

-Nu face asta, vei regreta. Gândește-te bine te rog. ( ii spune Deea cu lacrimi în ochi)

Irina nu spune nimic se mai uita odată la bărbatul ce stătea distrus în living și pleacă ieșind pe usa grăbită. Se urca repede în mașină. Deea face același lucru, spunându-i lu Andy sa plece spre destinația lor.

Din perspectiva Irinei

Doare, doare al dracu de tare sa lași în urma ceea ce iubești cu atâta putere. Dar nu ai ce sa faci atunci când destinul îți pregătește cu totul alceva de ceea ce tu îți dorești. Probabil ca inima mea va rămâne aici cu el pentru totdeauna, dar poate asa ne este scris sa trăim unul fără altul. Plângeam și nu ma puteam opri, cu toate ca ma gândeam la bebelușul meu, nu ma puteam opri. Am văzut-o pe Deea și pe Andy cum ma urmăreau prin oglinda dar nu spuneau nimic, pe fata Deei puteam citi vinovăția, nu o uram dar ma durea tot ce făcuse cu toate ca probabil a făcut tot pentru binele meu. Dintr-o data îl aud pe Andy spunand:

Va fi bine, voi avea eu grija de el. Încearcă sa nu te mai gândești ii faci rău copilului, el este prioritatea ta acum.

Ahaaa... Spun lăsând capul în jos... Promiți ca vei avea grija de el?! După cum îl cunosc sigur va face fel și fel de prosti. Nu vreau sa pățească ceva!

Promit, acum odihnestete, avem ceva de mers.

Nu mai zic nimic îmi pun capul pe geam și un somn adânc ieși face simțită prezenta.

Deschid ochii atunci când simt ca mașină s-a oprit semn ca ajunsesem. Deschid usa buimaca și ies din mașină rămân uimita de casa pe care o vad. Era o vila modesta dar foarte frumoasa și primitoare, dincolo de gard se vedea gradina foarte frumos amenajata.Sunt întreruptă din gândurile mele de vocea entuziasmata a Deei.

-Sa intram probabil ca ne așteaptă de ceva timp!

Aprob din cap fără a zice nimic și ii urmăresc îndeaproape. Ajungem la usa imensa și sunam la sonerie. Suntem întâmpinați de o doamna în vârstă cred ca avea vreo 50 de ani era îmbrăcată modest ceea ce îmi dădea de înțeles ca probabil este menajera casei.

- Intrați, doamna va așteaptă. Spune aceasta

Intram în livingul casei, spre uimirea mea era unul destul de mic, dar foarte frumos amenajat. O femeie de cel puțin 40 de ani, foarte elegant îmbrăcată se ridica și ne întâmpină.

-Tu trebui sa fi Irina. Zice acceasta și vine spre mine imbratisandu-ma. Eu sunt Camelia dar tu îmi poți zice Cami, presimt ca o sa ne înțelegem de minune.

Nu zic nimic schițez doar un zâmbet șters. Dar femeia continua sa vorbească.

-Cred ca ești obosita, Matilda îți va arata camera ta, odihnestete și ne cunoaștem mai bine la cina.

O urmăresc pe Matilda, pana în noua mea camera. Intru și rămân gura căscată, toată camera era alba pana si mobila, aveam o ușă ce bănuiesc ca ducea la balcon era o camera atât de primitoare, îmi plăcea. Ma așez pe pat și spun: noua mea viata este pe cale sa înceapă, închid ochii somnul făcându-și din nou prezenta. Dormeam foarte mult din cauza sarcini și a stresului cumulat în ultima perioada.

Ma trezesc speriata, cred ca am visat ceva urat de care nu îmi mai amintesc. Ma uit prin camera și era întuneric pe semne ca noaptea se așternuse de ceva timp. Oare Deea cu Andy au plecat, sper ca nu. Ma schimb repede de hainele pe care le aveam și cobor în living. Acolo erau toți vorbind ceva și în momentul în care m-au văzut toți au rămas tăcuți, oare ce au vorbit, oricum cred ca ceva ce eu nu trebuia sa aud. Nu știu de ce dar numele femei l-am mai auzit undeva. Și fata ei îmi pare asa de cunoscuta oare de unde?! Ajung în dreptul lor iar femeia îmi spune sa iau loc. Fac exact cum îmi spune după care zice:

-Așteptăm să vină David și mergem sa luam cina!

-OK sunt lihnita... Spun eu și toți încep sa rada.

-Știu, este din cauza copilului. Spune femeia.

Deea și Andy erau cam tăcuți și nu intelegeam de de.

-Deea, putem vorbi?! Ma trezesc eu vorbind

-Da sigur, hai în bucătărie!

Ajungem în bucătărie și începem sa vorbim.

-Ce sa intamplat? Întreabă Deea cu o urma de îngrijorare în glas.

-Pai ce se intampla cu voi?! De când am venit aici tu ești foarte tăcută, Andy la fel. Nu mai pun conversatia care o aveați și când am venit eu tota lumea a rămas muta.

-Ce ai ma, nu se întâmplă nimic stai linistita, acum hai sa mergem sa mâncăm sigur a venit și David.

Nu apuc sa zic nimic ca o taie pe usa ca un uragan, nu știu ce este cu ea dar o las în pace.

Mergem spre living , acolo am înțeles ca vom manca. Ajung acolo și vad o fata noua printre noi, bănuind ca acela este David. Se ridica de la masa și se prezintă eu făcând la fel. După ce ne așezasem și începusem sa mâncăm într-o liniște ca de mormânt, tot îl observam pe David uitându-se insistent la mine dar nu am spus nimic.

Cina se terminase asa ca Deea și Andy aveau sa plece. În momentul asta ne luam larevedere și am început sa plâng involuntar, nu vroiam sa plece nu știam cum este Cami si cu atât mai puțin David, nu vroiam sa rămân printre străini dar nu aveam încotro trebuia.

-Hei nu plânge, voi veni cat de des pot! Ii faci rău copilului liniștește-te. Zice Deea când m-a văzut ca plâng.

-Promiți? Spun tragandu-mi nasul ca un copil mic și strângând-o în brate.

-Da promit! Acum linisteste-te.

-OK, Andy sper sa nu uiți ce mi-ai promis nici tu!

¡Ay! Esta imagen no sigue nuestras pautas de contenido. Para continuar la publicación, intente quitarla o subir otra.

-OK, Andy sper sa nu uiți ce mi-ai promis nici tu!

-Nu uit, pitico! Spune si eu zâmbesc la alintul lui.

-Fugi și odihnestete, mâine avem multe de făcut. Spune Cami și îmi da un sărut scurt pe obraz, urmând un noapte buna.

-Noapte buna. Spun și merg spre camera mea gândindu-mă la ce Dumnezeu se refera ce avem de făcut mâine?!

Hey , cititori avem nevoie de părerea voastră. Credeți ca mai merita sa o continuam va inspira ceva ? sau sa o terminam? Va rog așteptam părerile voastre, sper sa fie în număr cat mai mare indiferent ca sunt bune sau nu. Pupici :-* și mulțumesc tuturor! :-* :-*

RAUL CE IMI FACE BINE ♡Donde viven las historias. Descúbrelo ahora