EU-EL-COMPROMISURI

Cap.36

Cand ma trezesc de dimineata dupa o noapte pe care mi-am petrecut-o mai mult la sala sunt sunat sa merg in zona destinata civililor, ma cauta cineva din afara bazei.

Cine dracu e?

Il vad si nu-mi vine sa cred, ma socheaza total.

-Ce-i cu tine aici? Niciodata n-ai mai venit aici si nici la scoala!

-N-am venit pentru ca nu m-ai chemat! Jim ne chema mereu, dar tu John...., tu semeni foarte mult cu mine! imi spune serios.

-Nu cred ca seman cu tine! ii arunc un zambet sarcastic.

-O, ba da fiule, nici nu-ti dai seama cat de mult! Suntem la fel de mandri si incapatanati. Nu ti-am spus, dar si eu m-am certat cu bunicul tau, vroia sa fiu militar si sa continui traditia din familia mea, dar eu am urat meseria asta asa ca, am plecat si m-am facut doctor. Am muncit mult pentru bursa, mi-a spus ca nu-mi da bani si a asteptat mereu sa ma intorc si sa -i continui visul. Aceasi greseala am facut-o si eu cu tine, dar Sarah imi spune mereu ca esti la fel de ambitios ca mine si sa te las in pace. De fapt, sunt foarte mandru de tine, chiar daca nu ti-am spus niciodata! Mereu am fost! imi spune emotionat, lasandu-ma fara aer.

O ,la naiba mi-a spus cuvintele pe care le-am asteptat de cand am plecat de-acasa!

Nu stiu ce sa-i zic, doar il privesc.

-Arati rau John,....la fel ca ea! imi spune cercetandu-ma.

-Nu vreau sa vorbesc despre ea! ii spun taios.

-Ea nu vorbeste deloc John, nici cu mine, nici cu mama ta si cred ca nici cu Andy!

-Andy? Ce treaba are el cu ea? spun simtind ca ma enervez.

-Mama ta s-a intalnit cu el din intamplare la un magazin, stii ca acum e la o baza din Ohio si chiar aproape de Athens. L-a rugat sa vina s-o scoata putin pe Mona din depresie si sperand s-o faca sa vorbeasca macar cu cineva, dar nu stiu cat a reusit, il asculta dar ea nu se exteriorizeaza de fata cu altcineva. O face doar cand e singura in camera ei si o aud John, o auzim cum plange in singuratatea ei!

O Doamne, imi sangereaza iar ranile din suflet! Credeam ca nu-mi mai pasa prea mult de cum se simte ea!

- De ce ai venit? il intreb furios.

-Cu cateva zile in urma ne-a rugat s-o ascultam, am ramas surprinsi ca in sfarsit vorbeste cu noi si ne-a spus ce ne-a fost teama de la inceput.

-Ce? Ca-l vrea pe Tom? spun ironic.

-Fiule, te stiu baiat istet dar acum dai dovada de multa prostie! imi spune nervos.

-Te-a asteptat John, pana acum a asteptat sa-ti vina mintea la cap si sa vii la ea, dar acum s-a hotarat sa plece in Romania!

-Ce? spun ridicandu-ma de pe banca nervos.

-Pleaca, John! Mai sta pana naste s-o vedem pe nepoata noastra si apoi pleaca!

-Fetita? intreb si simt cum mi se incalzeste sufletul.

-Da, fetita! Abia așteptăm s-o vedem, dar mama ta sufera ca n-o sa putem sa ne bucuram de ea.

-A distrus totul, tata! ii spun trist simtind iar cum rănile vechi mă dor.

-John, tu te-ai gandit daca Mona pe care o stii tu, te-ar insela vreodată? Chiar crezi asta, fiule? Nu lasa gelozia ta să distrugă mai mult decât a facut-o!Daca va pleca, o s-o pierzi pentru totdeauana si crede-ma ca vei regreta! Asa am fost si eu ca tine, ma certam mereu cu mama ta din cauza geloziei mele prostesti, dar incet-incet am invatat s-o controlez. Mi-am dat seama ce femeie deosebita e mama ta si ca ma iubeste doar pe mine! La fel e si Mona, fiule! imi spune si se ridica sa plece.