Veninul Trecutului

Neața la amiaz?

27 decembrie, ora 12:31

-Adu-mi sarea de pe masă.

M-am îndreptat spre masa din fața ferestrei, am luat borcanul cu sare și i l-am adus lui Iaga.

-Faci altă poțiune magică?

-Nu.

-Ceva vrajă?

-Nu.

-Creezi ceva obiect magic?

-Nu.

-Păi și atunci?

-Creez un nou fel de mâncare, a răspuns Iaga concentrându-se asupra cazanului în care învârtea.

Am uitat că Iaga nu mai face licori magice sau ceva din categoria vrăjitorie, s-a retras în ziua de după lupta cu Maghedon, și de atunci, nu face altceva decât să creeze cocktail-uri și feluri de mâncare, care... nu prea îi ies dar toți zicem că sunt super bune pentru a nu-i rănii sentimentele.

A terminat de învârtit și s-a așezat pe un fotoliu, arătându-mi cu mâna spre altul de lângă ea pentru a mă așeza.

-Spune-mi ce ai vrut să zici.

-Voiam să te întreb în legătură cu Nathan... auzind cuvintele astea, Iaga a mijit ochii după care a schițat un zâmbet.

-Te-ai îndrăgostit de el și nu ști cum să îi spui, a rostit așezându-se mai comod în fotoliu.

Nu puteam crede ce am auzit, eu? Îndrăgostită de el? Iaga o fi mâncat prea multe ciuperci de începe să abereze, dar, o parte din mine îi dă dreptate, deșii încerc să mă conving că nu e așa.

-Nu sunt îndrăgostită de el, voiam să îți spun ce s-a întâmplat aseară în pădure. L-am auzit cum a părăsit camera și s-a îndreptat spre-

-Știu, eu am plănuit asta, m-a întrerupt.

-Glumești?

-Deloc, a zâmbit.

-Iaga, ce ți-a trecut prin cap? Realizezi la ce pericol l-ai expus? Puteam fi omorâți amândoi acolo!

Știu că Iaga e bătrână și înțeleaptă, dar nu am crezut că deja începe să își piardă mințile. E genul acela de bătrânică simpatică care te ajută de fiecare dată, nu te poți supăra pe ea, dar când am auzit că ea a planificat ceea ce s-a întâmplat aseară, m-a scos din minți.

-Dar nu ați murit, nu-i așa? a rostit cu calm înclinând puțin capul spre mine.

-Normal că nu am murit, dar nici mult nu mai aveam...

-Știam că nu veți muri, Nathan este un băiat puternic, chiar prea puternic pentru originea lui. De aceea l-am făcut să meargă în pădure pentru al testa. Am văzut totul.

-Ai văzut totul? Deci noi urmam să fim omorâți iar tu te-ai uitat și ai văzut totul? Iaga... de când nu ți-ai mai luat pastilele?

-De 10 ani, a răspuns amuzându-se de răspunsul ei.

Iaga nu mai e sănătoasă la cap, să trimiți un om fără experiență, care nu știe să se bată, care nu a intrat în contact cu genul acesta de creaturi, într-o pădure, pe întuneric fără vreo armă sau ajutor... e clar, deja e nebună. Voiam să o întreb de ce a făcut asta dar tocmai atunci a intrat Nathan înăuntru.

M-am ridicat și m-am îndreptat spre ieșire lăsând-o pe Iaga în spate.

-Să vi la mine după ce termini aici, am rostit privindu-l în ochi.