Capitolul 26

832 32 6
                                    

A/N:Mai intai o sa incep cu faptul ca sunt o persoana oribila pentru faptul ca v-am facut sa asteptati atat,deci imi cer MII de scuze. Sunteti  atat de dulci si minunati si nu meritati asta. Si as vrea sa va intreb cate ceva ca sa imi cunosc cititorii SUPER DUPER EXTRAORDINARI...Deci primele 2 intrebari:de unde sunteti si...ummm...hmmm...ce ati vrea sa deveniti. Va astept raspunsurile,parerile,sugestiile.LOVE YOU!!!Xx

HARRY'S POV

Nerabdarea ma manca pe dinauntru,acest lucru se putea vedea prin faptul cum mainile mele tremurau pe volanul masinii. Abia asteptam sa o iau in brate,sa o sarut,sa o ating si sa adoarma in bratele mele. Aceste 2 saptamani au fost ca un iad care nu se mai termina,nu stiu cum am putut rezista fara ea 3 ani. Discutia noastra de acum cateva zile imi ridica multe semne de intrebare:para nu se simtea in largul ei,nu mai zambea din toata inima asa cum obisnuia sa faca si mai ales vanataia de pe incheietura ei...Nu pot accepta faptul ca cineva a atins-o,mai ales in acel fel. Lyla e a mea si nu o va mai lasa sa plece. In sfarsit,am auzit cum motorul s-a oprit,nerabdarea crescand cu fiecare secunda. Scarile pareau infinite,pasii mei fiind grei,dar in acelasi timp rapizi. Podeaua plana de la etajul apartamentului m-a facut sa zambesc,stiind ca in putin timp o voi vedea si ii voi simti buzele moi si dulci peste ale mele. Dar tipete asurzitoare mi-au invadat urechile,dar le-am ignorat. Insa cu cat ma apropiam mai mult de apartament,cu atat ele deveneau mai pronuntate,nelinistindu-ma. Doar gandul ca Lyla ar pati ceva  imi provoaca un fior pe sira spinarii. O voce masculina s-a auzit,iar dupa vocea Lylei a umplut atmosfera,dar parea stinsa si chinuita,insa a rostit cuvintele pe care imi place mereu sa le aud:''Harry,te iubesc!''. Corpul meu a luat-o la goana spre usa,in mintea mea imaginandu-mi cele mai rele scenarii. In fata ochilor mei a aparut un cosmar si speram ca asa sa fie,insa pocnitura cauzata de coliziunea dintre obrazul Lylei si palma m-a trezit la realitate. Furia m-a cuprins intru totul,dizolvand tot acel sentiment de nerabdare. Mi-am inclestat puternic pumnii,sangele vibrand de manie,iar picioarele si-au facut drum spre canapeaua pe care Lyla statea neajutoarata,indurerata si intr-un rau de lacrimi. L-am apucat imediat pe idiotul care a avut curajul sa se atinga de iubita mea. L-am trantit de parchet,determinand masa de langa noi sa se miste,eu intalnindu-i privirea...Andrew. Fata lui parea uimita,dar si satisfacuta poate pentru faptul ca a reusit sa ma infurie si sa o foloseasca pe Lyla. Mintea mea era tulburata gandindu-ma la ce i-a facut,asa ca nu am mai ezitat si l-am lovit cu toata puterea,nemaiputand sa ma opresc.

-Cum indraznesti?Cuvintele mi-au iesit pe gura cu dispret,intrerupand activitatea pe care am inceput-o acum 2 minute. Un zambet malefic si-a facut aparitia din partea lui,dupa care spunandu-mi:

-Sa stii,mi-a facut mare placere sa ma simt deasupra ei si tot ce i-am facut...Nu l-am lasat sa termine si am inceput din nou sa il lovesc. Sangele sau era imprastiat peste pumnii mei vineti,dar nu incetam. A incercat sa ma doboare,dar furia ma alimenta cu energie asa ca am luptat inapoi. Cateva gemete si numele meu au iesit printre buzele ranite ale Lylei,dar eram prea concentrat pe ceea ce facem,incat nu am dat importanta.

-Harry,opreste-te,te rog!Cuvintele Lylei tot nu aveau nici un efect asupra mea,mintea imi spunea sa o ascult,dar muschii o contraziceau. Pumnii mei au inceput sa sangereze,insa nu imi pasa atata timp cat el primeste ceea ce merita. Nu m-as fi oprit,dar o mana calda si tremuranda mi-a atins bratul rigid:

-Harry,te rog!E de ajuns. Nu vreau sa ii omori. Vocea ei era blanda,facandu-mi toata furia sa dispara. Vazand corpul ei mic stand langa mine,corpul ei mic disperat dupa ajutor,care cerea iubire,m-a...m-a determinat sa ma opresc. Pe bustul ei erau vizible urme vinetii si zgarieturi bine impregnate in piele,iar ochii aceia caprui erau inecati intr-un ocean de lacrimi. Mi-am mutat privirea spre Andrew,care parea surprins datorita bataii pe care i-am dat-o,dar si de bunatatea Lylei. L-am insfacat de brat si l-am tarat pana spre usa,oprindu-ma in dreptul ei. Mi-am ridicat ochii spre fata speriata care statea cu mainile impreunate in jurul genunchiilor,ca si cum ar fi fost un scut. I-am intalnit inca o data ochii intrebatori si infricosati de ce i-as putea mai putea face lui Andrew.

-O sa ma intorc imediat,nu iti face griji. O sa ma controlez,i-am zis pe o voce linistita astfel incat sa o calmez. Ea doar a incuviintat din cap,lasandu-si privirea in jos si tragandu-si genunchii mai aproape de pieptul ei.

L-am dus pe Andrew pana jos pe unul din umerii mei,dupa care l-am aruncat in masina. Chair daca eram pe cale sa il omor in bataie,bunatatea din ochii Lylei era hipnotizanta,asa ca il voi duce la un spital. M-am asezat pe scaunul soferului nervos,pornind motorul si gonind spre cel mai apropiat spital.

-Noi doi trebuie sa vorbim,m-am adresat vazand cae inca constient chiar si dupa tot ce a indurat,spre mirarea mea. Am vazut cum si-a miscat capul in semn de ''Da'',eu incepand pe un ton autoritar. Nu vreau sa mai fi prin preajma Lylei,sa aud de tine sau sa iei legatura cu ea. Daca cumva incalci ceva din ce ti-am spus,nu vei mai merge la camera de urgente,ci direct la morga. Ai avut noroc de omenia ei,altfel nu m-as fi oprit. Sper ca m-am facut inteles. Am ajuns in fata spitalului si l-am luat de pe bancheta din spate,lasandu-l pe un pat pe care l-am vazut la prima vedere.

-Styles,asteapta!Chiar daca nu imi facea placere sa conversez cu el,m-am intors suspicios.

-Spune-i Lylei ca...imi pare rau ca am profitat de ea. O meriti si te voi asculta. Ai tot dreptul sa nu ma crezi. Nu voi spune niciun cuvant despre ce s-a intamplat. Tonul vocii lui parea sincer,privindu-l in ochi mi-am dat seama ca vorbea serios. Un sfios ''Multumesc''a iesit printre buzele mele,dupa care am plecat vazand ca o asistenta se indreapta spre noi.

LYLA'S POV

Lacrimile curgeau siroaie pe obrajii rosii si genunchii inclestati de mainile mele. Imaginile se derulau in mintea mea ca un film care nu vroia sa se mai termine. Andrew venind aici si abuzand de mine,aparitia neasteptata si salvatoare a lui Harry,felul cum il lovea fara mila,cuvintele mele care nu aveau niciun efect asupra lui...Toate acestea ma copleseau,mai ales gandul ca Harry ar putea termina ce a inceput cu Harry. Am nevoie de el aici,langa mine,sa ii simt bratele protectoare in jurul meu,sa imi sopteasca cuvinte linistioare,sa ii simt respiratia mentolata pe fruntea mea rece...Ochii mi-au fugit spre usa care a provocat zgomotul ce m-a facut sa tresar,zarindu-l pe Harry alergand spre mine si cuprinzandu-ma intr-o imbratisare care o percepeam ca pe un medicament pentru tot ce mi s-a intamplat.

OVER AGAINUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum