Capitolul 45

651 20 5
                                    

 A/N: Hey! Imi pare rau ca nu am putut posta weekend-ul trecut, dar chiar a fost foarte anapoda. Oricum, sper sa va placa acest capitol si sa aveti rabdarea sa il cititi. Recomand sa ascultati mai intai Ed Sheeran-A Team, iar dupa Rihanna-What Now. Va rog sa imi lasati parerile voastre in legatura cu povestea, conteaza foarte mult pentru mine. LOVE YOU!!Xx

HARRY'S POV

Saptamanile se scursera precum firele de nisip luate de vant, doar cateva zile despartindu-ne de Craciun. Abia astept sa facem cumparaturi, sa impodobim bradul cu globuri, beteala si stelute asa cum faceam cu Lyla cand eram mici, sa ii vad fata entuziasmata cand deschide cadourile de Craciun si sa o privesc gatind preparate cate te dau pe spate. Gandurile mele au fugit la Craciunul pe care l-am petrecut impreuna cand aveam cincisprezece ani. Pot mirosi aroma prajiturilor si cea proaspata a bradului, pot sa am din nou in fata luminile care licareau neincetat, pot auzi colindele si pot simti veselia ce ne stapanea pe toti, alaturi de familia mea si a Lylei.

Inca imi amintesc cat de fericiti eram cand am vazut cadourile in jurul bradului, eu si Lyla sarind si chicotind. Parintii nostri si Gemma se simteau ca la un show de entertainment razand de agitatia noastra. Insa noua nu ne pasa, ne concentram doar pe ceea ce putea fi inauntrul cadourilor.

-Parca sunt niste copii de cinci ani in corpurile a unor adolescenti de cincisprezece, comenta Gemma, starnind rasete si mai puternice. Amandoi i-am aruncat niste priviri taioase, dupa care vocea Lylei rasuna hotarata:

-Sunteti doar gelosi ca nu aveti parte de norocul asta! Si a inscris cu mandrie,lasandu-i pe ceilalti muti de uimire.

Batusem palma cu ea in semn de multumire, napustindu-ne asupra cadourilor si rupand frenetic din hartia colorata cu niste zambete largi pe fata noastra. Aruncam totul in stanga si-n dreapta, ignorand amenintarile pe care le primeam in legatura cu ordinea ce trebuia sa o facem in urma operatiunii noastre. Izbutind intr-un sfasit sa elimin tot stratul agonizant de hartie, sarisem in sus de fericire cand am zarit jocul FIFA pe care mi-l doream de atat de mult timp. Mi-am imbratisat strans familia, multumindu-le pana cand am auzit strigatul extaziat al Lylei. Mi-a urmat exemplul, avantandu-se si ea in bratele mamei si tatalui ei. Mi-am intors curios privirea spre brad, zarind o pereche de casti rosii, vreo patru carti de acelasi autor: Nicholas Sparks si un atlas gros de anatomie. Oh, da... Lyla si cartile, vesnica ei iubire, ma gandisem atunci. Dar acum cand rememorez toate acestea, imi dau seama ca acestea au ajutat-o foarte mult, scotand-o din lumea suferintei pentru o perioada. Am impresia ca pentru ea cartile sunt precum somnul: ceva care sa te facesa uiti de tot pentru o vreme, ramanand singur in abisul mintii tale. Atunci nu imi dadeam seama de aceste lucruri, spunandu-i ironic:

-O sa te imbolnavesti de la atata citit!

-Esti sigur? Azi cititor, maine lider. Insa nu stiu pe cineva care sa fi jucat jocuri video si sa fi devenit lider, imi raspunse cu aceeasi moneda. Si din nou, am fost incoltit de ea, rasetele familiilor noastre rasunand si mai zgomotos.

Imi inclinasem capul in jos, privind infrant podeaua. Mama isi puse mana pe spatelele meu, incercand sa ma consoleze. Am dat aprobator din cap, multumindu-i. Lyla si Gemma repetau gestul nostru de mai devreme, batand palma si zambind mandru.

-Imi pare rau, Harry. Asta inseamna puterea fetelor, spuse Gemma ducandu-si mana spre piept, prefacandu-se ca e vinovata. Un chicot imi iesise printre buze, aerul fiind umplut de alte rasete.

Ne-am apucat sa desfacem restul cadourilor alaturi de ceilalti, zambete si multumiri dominand atmosfera. Gemma facea ca oxigenul din camera sa fie cat mai greu de respirat, impanzindu-l cu aroma parfumul ei dulceag. Mama si Diane isi etalau bijuteriile si cosmeticele primite, pe cand Robin si Ben radeau in hohote de sosetele colorate cat mai ciudat si boxerii cu zilele saptamanii. Adultii au inceput sa vorbeasca despre alte lucruri care pe mine si Lyla ne plictiseau. O vazusem pe Lyla cum se propti langa mine, soptindu-mi suav:

OVER AGAINWhere stories live. Discover now