LYLA'S POV
Genele au inceput sa mi se separe una cate una.Am vazut doar o lumina si cineva care ma striga cu speranta.Unde sunt?Ce s-a intamplat?Intrebarile erau ca un tsunami in mintea mea,insa totul s-a clarificat cand am zarit monitorul ce indica pulsul.Eram intr-un spital.O Doamne,am avut un accident.Ma indreptam spre casa lui si deodata...
-Lyla,esti bine?am auzit o voce familiara.Imediat mi-am intors capul ca un reflex,pupilele mele dilatandu-se la vederea persoanei care statea langa mine.Mi-am intredeschis buzele pentru a spune ceva,insa am fost intrerupta prin imbratisarea stransa in care am fost cuprinsa.Cand s-a asezat pe scaunul care zacea in camera luminoasa,i-am observat ochii rosii si umflati,cauza principala fiind plansul.Un zambet inocent i-a aparut pe fata,aceasta fiind singura cale prin care puteam comunica in acel moment,eu raspunzand la fel.Mi-a luat mainile reci intre ale sale,eu incalzindu-ma instantaneu.Linistea imi dobora corpul fragil,nemaiputand sa o suport.
-Cum de ai ajuns aici?Nu trebuia sa vii mai tarziu?l-am intrebat mirata.
-Cum as putea veni mai tarziu cand fiica mea e in spital?imi zise cu o voce calma,care imi dadu energie.Cand am primit acel apel,am plecat grabit spre aeroport,insa am asteptat o zi pana la primul avion,eu tot gandindu-ma daca esti bine.Dar cineva a stat aici cu tine pentru 2 zile si am avut incredere.Se pare ca nu m-am inselat,mi-a marturisit eu devenind din ce in ce mai confuza.
-Eu am dormit pentru 2 zile?vocea mea disperata rasuna in salon.
-Da,scumpo...Nu ai fost singura in aceasta perioada.Cuvintele tatalui meu imi incalceau mintea.Mi-am indreptat privirea in jos,neavand curajul sa intreb cine a fost,dar am ridicat-o imediat hotarata:
-Cine a stat cu orele aici?m-am adresat tatei cat mai serios.Niste pasi grei isi faceau intrarea,tata mutandu-si ochii la acel cineva.Eu nu aveam puterea sa ma uit,dar mainile lui puternice care le strangeau pe ale mele m-au determinat sa ma razgandesc.Timida,mi-am miscat capul spre usa.Sunetul monitorului devenea mai alert cu fiecare secunda care trecea,semnaland pulsul care mi se accelera.
-Va las sa vorbiti,a spus tata ridicandu-se incet croindu-si drum spre iesire,eu ramanand fara putere in fata lui...Harry.
HARRY'S POV
Zaboveam langa usa,privindu-i fata surprinsa si ascultandu-i respiratia grea in tacerea usturatoare.Imi era frica de ce o sa imi zica,de raspunsul ei,dar nu mai aveam rabdare.Trebuia sa stiu totul.M-am indreptat neincrezator spre patul ei,asezandu-ma pe scaunul care ne apropia,ea urmarindu-mi fiecare miscare.
-Te simiti bine?am intrebat-o cu o voce stinsa.Doar a dat afirmativ din cap,uitandu-se pierduta la patura ce o infasura.
-Deci,tu ai stat cu mine pentru 2 zile?Glasul ei angelic mi-a trezit mii de fluturi in stomac.Mainile ei strangeau puternic de cearsaf,asteptand un raspuns.''Da'' a fost cuvantul pe care l-am soptit suav cu menirea sa o linistesc.
-Dar de ce?a intrebat nelamurita,eu in final intalnindu-i ochii caprui.
-Te-am gasit in mijlocul strazii,am chemat o ambulanta si nu am putut sa plec acasa fara sa stiu ca te-ai trezit.L-am sunat pe tatal tau si...nu am putut continua,ratacindu-ma in culoarea care umplea ochii ei obscuri.Ce cauti aici?Intrebarea aceasta mi-a iesit necugetat printre buze,fiind tulburat de toate gandurile din ultimul timp.S-a uitat ezitant la mine,nestiind ce sa zica,incepand sa tremure la auzul cuvintelor mele.
-Eu...uhmm...a inceput speriata.
-Lyla,nici nu stii cat de mult am analizat aceasta situatie,de cate ori ma intrebam daca te vei intoarce la mine sau vei pleca mai departe.Cand te-am vazut in acea noapte ranita,am inghetat.Nu mai puteam gandi limpide,tu fiind singura care imi domina mintea.Te iubesc atat de mult si imi pare atat de rau pentru ce am facut,dar nu stiu daca tu intelegi asta,i-am marturisit sincer si profund.Ea doar se uita in jos si tacea,nicio reactie.Nu am mai suportat si m-am ridicat nervos indreptandu-ma spre hol.
-Am venit in Londra pentru tine!am auzit aceeasi voce de mai devreme,eu oprindu-ma in dreptul usii.Dupa cateva secunde,m-am intors,intalnind o privire calda plina de iubire.Nu am acceptat oferta de la Hopkins pentru ca...mi-am dat seama cat de orgolioasa am fost,a continuat ea pe acelasi ton calm,eu apropiindu-ma cu pasi marunti.Dar am avut nevoie de o saptamana sa organizez totul si sa realizez ca...te iubesc si imi pare foarte rau pentru...Dar nu am mai lasat-o sa termine si am sarutat-o fara sa ma mai gandesc.Senzatia buzelor ei moi peste ale mele mi-a lipsit atat de mult,incat puteam simti ca si ei i-a fost dor de asta atunci cand si-a impletecit degetele in parul meu.Am inceput un razboi,insa am lasat-o pe ea sa castige pentru a capata incredere.Ne-am deprins usor din sarut,un mic chicot facandu-si aparitia in salon,venind din partea ei.Am zambit ,ea stiind cat de mult imi placea cand chicotea.
-Deci asta e pedeapsa mea ca te-am facut sa astepti o saptamana?mi-a spus vesela.Am inceput sa rad la remarca ei,intr-un final i-am raspuns:
-Sa zicem!
-Atunci ar trebui sa plec mai des,mi-a zis cu o voce putin pitigaiata.
-Dar nu te voi mai lasa sa pleci de langa mine!De acum,esti a mea,i-am marturisit profund,ea rasapunzandu-mi cu un sarut,urmat de o imbratisare stransa,dupa care ea s-a cuibarit la pieptul meu,admirand trasaturile ei atunci cand dormea.Era...perfecta.Sunt foarte norocos ca o am din nou pentru mine,nu dupa mult timp adormind si eu.
LYLA'S POV
Un sunet enervant isi facu aparitia in salon,trezindu-ma imediat.Semana cu un aparat foto.Sper ca nu era un paparazzi:nu vreau ca toata lumea sa stie de relatia noastra,cel putin nu acum.Stiu ca va veni un moment in care va trebui sa le spunem tuturor.Sper ca fanii sa ma accepte asa cum sunt.Niste carlionti mi-au mangaiat fata,realizand cine era langa mine:Harry.Acum ma simt eliberata de tot acel stres si sunt fericita ca este cu mine si ma protejeaza.Inca un clinchet s-a auzit,eu intorcandu-mi capul instantaneu in partea opusa a camerei:tata ne facea poze.O Doamne,a inebunit!
-Interesanta metoda de a spune buna dimineata!i-am zis sarcastica,el zambind la comentariul meu.
-Pai,ma gandeam sa va arat cat de draguti puteti fii impreuna si...ca sunt madru de tine ca ai facut alegerea corecta,care sunt sigur ca te va face bucuroasa,mi-a spus dulce,apropiindu-se de mine.Insa soneria telefonului sau ne strica momentul tata-fiica.El pleca grabit spre hol,dandu-mi seama ca era vorba de servici.Mi-am intors privirea spre baiatul care se afla langa mine,vazandu-l cum isi deschidea ochii verzi care ma linisteau de fiecare data.Un suras i-a luminat fata somnoroasa.
-Buna dimineata,frumoaso!Imi lipsea felul cum mereu ma striga asa,eu raspunzandu-i cu un mic sarut.Ochii lui s-au mutat spre tatal meu care devenea din ce in ce mai nervos.
-Munca...Mereu asta e intre noi,m-am adresat cu regret vazandu-i fata ingrijorata.Pielea lui fina a facut contact cu a mea prin intrmediul mainilor noastre care s-au impreunat.
-Hey,o sa fie bine,cuvintele sale calmadu-ma,eu strangandu-i degetele puternic.Daca tatal tau pleaca,eu sunt aici si o pot suna si pe mama ta.O,nu!El inca nu stie.In acea noapte,nu am avut curajul sa ii marturisesc tot ce s-a intamplat.Dispozitia mea s-a schimbat intr-o secunda,acest lucru simtindu-se prin toate gesturile mele.
-Lyla,s-a intamplat ceva?ma intreba Harry impacientat.Cateva lacrimi au inceput sa imi curga pe obraji,nemaiputand rezista.Iubito,te rog nu plange,am zis ceva gresit,mi-a spus luandu-ma in brate.
-Harry...Nu o poti suna pe mama pentru ca...ea nu mai este,i-am dezvaluit printre suspine.A murit acum 2 ani de leucemie,am continuat pe acelasi ton.El a inceput sa ma stranga mai tare,simtindu-se vinovat.
-Imi pare rau,nu am stiut.Nu am vrut sa te fac sa plangi...
-Nu,e vina mea!Atunci cand ne-am certat,in acea noapte,te-am mintit si...,nu mai puteam continua,lacrimile preluand controlul.Harry m-a imbratisat inca o data,intr-un final reusind sa ma linistesc.Ceva mi-a atras atentia,mai bine zis cineva,capul meu fiind sprijinit de umarul lui Harry.Constitutia aceea,inaltimea si parul...Toate aveau in comun o persoana anume,insa mintea mea nu putea procesa toate aceste informatii.O senzatie de frica mi-a strabatut corpul,eu strangandu-l pe Harry din ce in ce mai tare,auzindu-l cum imi soptea:''Totul va fii bine''.
A/N:Hey!!Sper ca v-a placut acest capitol!Maine plec la mare,deci nu o sa mai scriu pana luni-marti.Dupa care pe 29 iun-5 iulie sunt in tabara,deci nici in perioada aceea nu voi putea scrie.Sper ca nu va veti supara pe mine!LOVE YOU!!!Xx
YOU ARE READING
OVER AGAIN
FanfictionCe se intampla cand dupa trei ani, doua inimi care odata erau totul, se intalnesc din nou? Care este destinul lor, sa ramana impreuna sau sa treaca peste ca si cum nu s-ar fi intamplat?
