OVER AGAIN

Capitolul 33

A/N:Hey!Sper ca o sa va placa si acest capitol. Ati vrea sa aleg un cantec pentru fiecare capitol?Va astept pareriile si sugestiile. LOVE YOU!!!Xx

P.S.:Nu cred ca merge sa pun cantecul aici,dar in caz ca vreti cred ca melodia Lissie-Go your own way se potriveste. 

LYLA'S POV

-Ce a fost in capul tau?

Intrebarea aceasta era ca o tornada in capul meu,eu nestiind daca trebuie sa ma adapostesc de ea sau sa o infrunt. Daca mi-ai fi spus azi dimineata ca voi vorbi cu Andrew,cred ca as fi inceput sa rad pentru a imi inabusi lacrimile. Nici nu stiu cum sa ii raspund lui Harry pentru ca habar n-aveam ce faceam. Am fost luata de catre o barca numita curaj,dar care m-a parasit chiar in mijocul furtunii. Chiar era nevoie sa ma imbarchez pe acea barca sau mai bine as fi ramas la mal?Asta era intrebarea lui Harry care ma omora pe dinauntru,ma facea slaba,iar inima parca cantarea 100 de kilograme. Dar nu mai pot continua asa!Trebuie sa gasesc din nou barca curajului si sa stau pe propriile picioare. Nu vreau sa ma fiu rapusa de altii si sa cad ca un domino,vreau sa fiu un zgarie-nori.

-Nu ai nicio idee despre ce am vorbit si cate mi-a marturisit,am spus intr-un final privindu-l in ochii sai verzi,parand de o nuanta salbatica care te putea pune la pamant.

-Nu imi pasa ce minciuni ti-a mai spus,ma intreseaza de ce naiba te-ai dus la el incercand sa il consolezi si apoi ai sfarsit in bratele sale!Vocea sa se ridica cu o sexta,incercand sa isi pastreze calmul. Data viitoare cred ca va fi o octava...

-Am mers pentru ca stiu cum e sa pierzi pe cineva si sa te lupti cu gandul acesta mereu. Dar situatia lui e mai delicata decat a mea. Eu niciodata nu am fost batuta,nu am avut de-a face cu un parinte beat si nu a trebuit sa ma arunc in lumea rea pentru a plati niste datorii care nu au nicio legatura cu mine!Glasul meu s-a marit ca si tonalitate,sperand ca nu ma voi lasa batuta asa usor.

-Deci acum il asculti pe el?Cine stie ce minciuni ti-a mai bagat in cap,Lyla?Cine stie la cati oameni a spus asta pentru ca apoi sa profite de ei?Cine stie cate rele a mai facut?Ai uitat ce ti-a facut?Ce aproape a adus la indeplinire,dar din fericire nu s-a intamplat pentru ca am venit eu?Nu stiu de ce mereu ii iei apararea cand nu o merita!De ce nu mi-ai spus ca lucra la acelasi spital cu tine si ca te-a amenintat?Intrebarea asta m-a prins cu garda jos. Nu ma chestiona niciodata pe aceasta tema,dar cred ca acum toate neclaritatile sale ies la suprafata datorita furiei.

-Nu ti-am spus pentru ca erai in turneu si nu voiam sa te ingrijorezi sa sa vii dupa mine pentru ca pot avea grija singura de mine,i-am zis ridicandu-ma de pe pat.

-Sa ai grija de tine?Lyla,aproape ca te-a...Nu a mai reusit sa termine propozitia deoarece se auzi sunetul usii deschise.

-Totul e bine aici?Anne avea o expresie nelinistita,simtind tensiunea dintre noi. Multumesc,Doamne ca a intrat,altfel cred ca as fi fost doborata de cuvantul pe care Harry urma sa il spuna. Nu cred ca as mai fi suportat,avand in vedere agitatia noastra. 

-Da,suntem bine. Doar vorbeam,zise Harry privind-o cu un calm aparent,dupa care m-am simtit incoltita. Ochii amandurora erau fixati pe mine,asteptand confirmarea mea. Nu mai aveam puterea sa formulez o afirmatie,asa ca doar am incuviintat din cap uitandu-ma spre Anne. Mi-a zambit slab,dupa care s-a facut auzita:

-Eu o sa dorm jos,asa ca aveti tot etajul pentru voi. Un mic zambet mi-a luminat fata,Anne inchizand usa. Simfonia pasilor ei se diminua cu fiecare secunda,eu neluandu-mi ochii de pe usa.

Un sentiment de frica m-a cuprins,nu voiam sa il infrunt pe Harry. Mi-era teama unde o sa ajunga discutia,amandoi fiind foarte incapatanati. Un mic gand m-a facut sa tremur din toate incheieturile,acei paianjeni croindu-si din nou drum pe spinarea mea:ma va lovi?Nu,nu ar face niciodata asta,dar apoi m-am gandit la Andrew si la ce face razbunarea si mania din oameni...Insa Harry nu e ca Andrew,e complet opusul.