~Perspectiva Adrien~
Mergeam împreuna cu Marinette spre casa și ei,iar nici unul dintre noi n-a scos vreun cuvânt. Eu ma gândeam la ce mi-a povestit despre ceilalți eroi. Mi se parea ciudat faza cu eroina ce avea kwamiul paun. Noi aveam în cap sa ii găsim pe ceilalți eroi și sa aflam cine este Papillon. Vreau sa știu cine este atât de crud încât vrea sa facă rău și sa aibă atâta putere. Un nemilos fără iubire în el. Parca ar fi tata. Stai un pic. Nu poate fi posibil să fie el. Ar fi prea culmea,dar ca sa fiu sigur am să vorbesc cu Marinette,deci tacerea a fost întreruptă.
Eu: Marinette,ma tot gândeam la Papillon și ma cam duce gândul la tata.
Marinette: Serios? Cum sa crezi asta despre tatăl tău?
Eu: Pai,nu știu,seamana așa la comportament,adica un om fără suflet. Și cred ca pot afla dacă este adevărat sau nu.
Marinette: Bine Adrien. Dacă crezi ca este bine,n-am ce să-ți zic,dar ai grija. Chiar dacă este tatăl tău,daca afli va trebui să facem ceva. Nu în acel moment,dar va trebui.
Eu: Știu,nu-mi pasa. Mai bine el decât sa te pierd pe tine.
Iar ea îmi arunca un zâmbet și după ne imbratisam foarte strâns.
~Sfarsitul perpsectivei~
~Perspectiva Marinette~
Nu-mi plăcea să-l supăr pe Adrien,dar banuiala lui s-ar putea să fie una buna. Pot doar sa sper ca nu va fi dezamăgit dacă are dreptate. Cred ca ar trebui sa fiu lângă el.
Eu: Și dacă te ajut cu planul tău de ați confirma greșeala?
Adrien: Nu am nicio problema,doar sa spunem ca avem de făcut un proiect,hai chiar acum la mine.
Eu: Fereasca,tu chiar te-ai gândit la tot.
Adrien: Normal,stiam ca vei veni.
Sfârșitul conversatiei are loc,iar noi plecam acasă la Adrien. Când ajungem,tatal lui ne vedem. Parea dur și închis în el,dar un designer adevărat. Și eu vreau sa ajung acasă,ma rog,designer bun,nu un om fără inima. Eu sunt așa mai happy and cute.
Gabriel Agreste: Buna fiule. Ea cine este?
Adrien: Este Marinette,colega mea de banca. Trebuie să facem un proiect.
Gabriel Agreste: În regulă.
Doar atât. Nu întreabă la ce sau cât timp stau? Ciudat om,vorbind serios acum.
Eu: Tatăl tău chiar nu a spus nimic. A vrut doar sa știe cine sunt. Apropo,nu i-ai spus de noi,nu?
Adrien: Mda...tata așa este. Vrea sa știe cine este persoana care vine la mine și sa vadă ce comportament are. Și nu,nu i-am spus. Nu cred ca i-ar fi plăcut.
Eu: Am înțeles. Acum,spune-mi planul.
Adrien: Nu-i așa complicat. Trebuie sa așteptam ca tata sa iasă din biroul lui și după să ne uitam pe acolo. Poate găsim ceva.
Eu: Ce simplu pare.
Adrien: Pare,dar nu este. Tata nu prea pleacă din birou.
Eu: Pai,acum a făcut-o. Uite,nu este.
Adrien: Ce noroc pe noi. Haide.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva lui Adrien~
Intram ușor în biroul tatei și începem cautarile. Timp de un sfert de ora am căutat și n-am găsit nimic. Dar am avut mult noroc ca după un tablou de-al mamei mele să se afle un seif. Nu-l puteam deschide așa ca ne-a ajutat Plagg. Înăuntru se afla un bilet spre Tibet,o carte și o clama de par ca de paun.
Tikki: Nu se poate. Asta este cartea eroilor. Decand existam,cine suntem și mulți mai mulți kwami.
Eu: Cum adică mai mulți kwami?
Plagg: Noi suntem câțiva. În lume,in alte tari mai exista kwami și eroi.
Eu: Wow. Chiar ca mulți
Tikki: Imposibil,asta este miraculosul lui Merr.
Marinette: Cine este Merr?
Tikki: Merr,este kwamiul ce transforma omul în Azure Paon,eroina cea dispărută.
Eu: Ce????
Marinette: Hai sa le luam.
Plagg: Neaparat și sa i le ducem fostului erou cu kwamiul broasca,adica batranelul acela simpatic.
Eu: Acum mergem sa i le dam,dar tot nu sunt convins de identitatea lui Papillon
Marinette: Începem să ne apropiem. Tatăl tău rămâne pe primul loc după ce am găsit. Dar oare de unde avea el acel miraculos?
Eu: Sincer,nu știu. Nici nu mai știu cine este tata.
Marinette: Nu fi trist. Hai să mergem la acel batranel și poate aflam mai multe.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva Marinette~
Tikki și Plagg ne-au condus spre locuinta acelu ibatran. Aveam oarecum o frica în mine,dar nu știu de ce. Deschidem încet ușa,iar în mijlocul camerei se afla el.
Batranelul: Buna Ladybug și Chat Noir. Ce va aduce aici?
Eu: Am...am venit să-ți dam astea.
Când le vede face niște ochi mari. De parca a văzut o fantoma.
Batranelul: Acesta este miraculosul lui Merr și carte eroilor decand au existat ce se afla la Noroo.
Adrien: Noroo,nu este kwamiul lui Papillon?
Batranelul: Ai dreptate tinere.
Adrien: Atunci asta e. Trebuia să-mi dau seama mai devreme.
Batranelul: Nu am idee despre ce vorbești,dar mulțumesc ca mi-ati adus aceste lucruri fiind corecti,
Eu: Noi nu făceam nimic cu ele. Dar vrem sa ști ca avem în cap sa aflam cine este Papillon și sa găsim ceilalți eroi.
Apoi plecam fără sa îl lasam sa mai zică ceva. Cu pași marunti,mergem spre casa mea,Adrien ma lasa și pleacă mai departe. Îmi pare așa rău pentru el. Adică tatăl lui este Papillon. Trebuie să fie distrus. Voi vorbi cu el mâine. Și așa nu mergem la scoala.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva Adrien~
Eu: Plagg,iti vine sa crezi ca tata este Papillon?
Plagg: Nu puștiule,chiar nu.
Eu: Și ce sa fac? Să-i spun sau sa îl lasa sa creadă ca nu știu.
Plagg: Pentru binele tău,mai bine nu i-ai zice.
Eu: Eu ma gândeam să-i spun.
Plagg: E ceva periculos să faci asta. Plus,gandeste-te la Marinette. Și pe ea poate sa o afecteze. Doar nu-i vrei raul?
Eu: Exclus. Ai dreptate. Nu o să-i spun.
Plagg: Mă bucur. Acum,baga-te în pat ca sa mergi devreme la Marinette și sa o rogi să-ți facă ceva dulce.
Eu: De ce aș face asta?
Plagg: Ca sa ai o scuza ca ai venit sa stai cu ea. Na,daca vrei motiv.
Ma amuza de ce spune kwamiul meu. Trecând peste ma bag în pat și ma culc,cu gândul la tatăl meu și la faptul ca ciudat este ca nu știu unde tine brosa și pe Noroo.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva batranelului~
Acești tineri sunt foarte curajoși. I-am ales bine,dar curajul lor s-ar putea să-i rănească. Mă bucur ca mi-au adus cartea și acest miraculos. Acum,persoana ce îl deținea poate sa iasă din nou la iveală deși familia ei cred ca este moartă. E timpul ca Azure Paon să se întoarcă,dar la momentul potrivit.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva Plagg~
Adrien a adormit,dar eu nu pot sta liniștit. Noroo,este aici în casa cu mine. Oare unde o fi? Ne este dor de el. Vreau să-l revăd. Vreau să-l salvez,iar cu ajutorul lui Tikki,Adrien și Marinette o voi face. Nu-l voi lasa la greu. Stai calm prietene.
~Sfarsitul perspectivei~
~Perspectiva Tikki~
Ce drăguț doarme Marinette,dar eu încă nu am închis ochisorii. Gândul meu este la Noroo. Plagg este acolo,cu el,dar nu se știe unde. Este prietenul nostru și îl vom ajuta. Asta să fie clar. Trebuie să-l scăpam de acel om rău și sa îl dam adevăratului posesor. Nu ma voi lasa pana nu fac asta. Acum,mie așa somn,dar nu reușesc să mă culc. Pur și simplu nu pot. Sper ca Plagg și Adrien să vină mâine pe aici. Toți avem nevoie unii de alții. Sunt mai mult decât sigură ca dacă lucram împreuna ne vom atinge dorintele. Și cred ca Plagg gandes-te la fel. Fără îndoială. Aș vrea sa merg sa vorbesc cu el,dar nu pot,din păcate. Nu se face odată dimineața? Toată noaptea voi avea ochii deschiși,iar asta cred că-mi da halucinații pentru ca pe geam am avut impresia ca îl văd pe Noroo și pe Papillon. Chiar trebuie sas ma culc,nu e de bine dacă văd așa ceva și plus ca dacă mâine va fi nevoie de Ladybug,nu va putea să se transforme fiindcă eu voi fi prea obosită. Haide Tikki,culca-te,adormi. Poate o fac dacă mănânc ceva. Marinette o avea vreun fursec jos? Norocul meu ca da. Îl infulec de parca n-am mai mâncat așa ceva. Imediat ce ajunge la mine în burtica,parca ma ia somnul. Aleluia. Ma pun ușor lângă Marinette,ma bag în ea ca sa îmi fie mai cald și ochii mei mari și albastri se închid,adormind ca un bebelus,desi sunt ceva magic,asteptand să se facă dimineața,sperand să vină Adrien cu Plagg și sa discutam despre toate probleme cu care ne-am pricopsit.
~Sfarsitul perspectivei~
Gata si capitolul asta. Astept comentarii lungi si pozitive. Ma bucur ca intr-un timp asa scurt am facut atatea vizualizari. Va multumesc si va iubeeeesc. Acum,lectura placuta!!!!