Cel mai bun prieten. Ce sinonim pot gasi aici? Frate .. camarad .. amic .. Nici nu stiu, pentru ca sinonimul meu este un nume. Un nume care si-a pus amprenta asupra anilor peste viata mea, peste sufletul meu. Eram mai mult decat nedumerita. Eram pur si simplu ametita, stanjenita si imi era frica. Cel mai greu lucru este sa poti sa refuzi, fara sa ranesti. Imi era teama sa ii mai privesc ochii acum, care imi aratau aceiasi dragoste ca intotdeauna, dar pentru prima oara stiam ce fel de dragoste era, si nu ma incanta. Probabil urma sa ma fac mica si sa incep sa ma bâlbâi in timp ce el se enerva din cauza stangaciei mele si a faptului ca ma purtam cu el ca un copil mic, pe care nu vreau sa il fac sa planga.
- Raven!
Cineva tocmai imi daduse o lovitura de cot si m-am clatinat pe scaun, in timp ce Bufnita, profa pe care am necajito din prima zi ma privea insistent.
- Nu stiu.
- Asta am observat si noi domnisoara.
- Pot sa ies pana afara?
- Chiar te rog.
Aerul de afara m-a izbit din plin. M-am asezat pe iarba rece, sub cunoscutul arbore din curtea licelui iar cand am vrut sa imi sprijin capul, am tresarit de durere. Am uitat ca aveam un cucui care se afirma mandru din parul meu des.
- Faţa ta trădeaza fiecare sentiment. Credeam ca esti la teatru.
Corpul meu a intrat in alerta la auzirea vocii. Am ridicat privirea iar ochii mei s-au impleticit cu ai sai. Era de nedescris cate senzatii aveam. James s-a asezat langa mine, fara sa ma imbratiseze cum facea de obicei, cu un aer indiferent.
- Ce cauti aici ? am intrebat atat de incet incat nici nu mi-am dat seama daca m-a auzit.
- Am terminat antrenamentele.
- Am uitat ca esti pe profil de sport. Specialitatea ta este ..
- Arcul, imi continua propozitia.
- Exact cum imi amintesc din generala. Cand le confectionam noi si ne jucam toata ziua. Nici nu ma mira ca vroiam sa ramanem la scoala o zi intreaga.
- Si mereu castigam.
- Vrei sa spui ca eu castigam! spun ofticata ca un copil
M-a privit ironic cu un zambet abia schitat, si parca ii citeam fiecare amintire din ochi, dar in momentul in care i-am zambit si eu, intreaga lui expresie a palit si a devenit atat de rece incat, parca era un strain. L-am luat de mana dar si-a retras-o discret.
- Te rog, nu te indeparta.
- Nu fac asta.
- Ba asta faci. Preferi sa renunti la prietenia noastra doar sa nu suferi tu.
- Sunt aici ! Nu am renuntat la nimic.
- Încă.
In regula, poate rasuceam si eu cutitul in rana. Mi-am dat seama dupa cat de urat i-am aruncat cuvintele in fata, dar era prea tarziu; James s-a ridicat si a vrut sa plece, insa am strigat in urma lui.
- Starky!
Speram ca apelativul sa schimbe ceva si sa il faca sa se intoarca, dar el doar a ramas acolo incordat, cu bratele pe langa corp si putin aplecat. Apoi cuvintele sale m-au izbit mai ceva ca apa rece, dimineata.
- Nu imi mai spune asa niciodata. Sunt doar James.
- Asteapta ..
- Si tu doar Raven.
A intrat inapoi in liceu lasandu-ma in linistea de afara. Exact despre ce vorbeam. Momentele cand dau ochii cu el .. momente din ce in ce mai neplacute si mai dureroase.
Dupa o zi grea si plictisitoare, am ajuns in sfarsit acasa unde nu eram prea pregatita sa il vad pe batranul meu care, avea sa ma ia la intrebari, pentru ca azi dimineata am lasat intreaga discutie in plop, si plopul in aer.
- Am venit!
Liniste. Fara mirosul de mancare al mamei .. fara intampinarea enervanta a lui fratimio si fara vocea ironica a tatalui meu. De dupa peretele din living a aparut o fata, cu un par saten-roscat si o expresie de copil. M-am incruntat si am scuipat cuvintele.
- Tu cine esti?
- Eu sunt Olivia.
- Ce cauti in casa mea?
- Sunt noua dadaca.
Am scos cateva sunete, dupa care am izbucnit in ras cu adevarat, chiar lovind peretele.
- Ce esti ?! Nu, pe bune. Cine esti si ce cauti aici? Incepi sa ma enervezi ..
- Ti-am spus. Sunt noua ta dadaca. Mama ta a trebuit sa plece de urgenta, dupa ce a primit un telefon de la bunica ta. Iar tatal tau, a fost propus pentru o misiune noua si sub acoperire, pe care nu a putut sa o refuze. Prin urmare ..
- M-au lasat singura acasa ..
- Exact.
- M-au lasat singura acasa, ca si cum nu insemn nimic pentru ei, spun cu privirea in gol. Si cu o dadaca nebuna pe cap, ca si cum as avea patru ani.
- Sunt chiar aici si te aud.
- Uite ce e, fato, continui cu dezgust si plina de nervi pana la refuz. Mai bine te intorci de unde ai venit. Nu vrei sa "ai grija de mine", pentru ca sunt un fel de Wednesday in varianta mai nebuna. Stii cine e ?
- Mi-a placut si mie Familia Addams.
- Nu te-am intrebat nimic.
- Eu sunt aici doar sa iti gatesc si sa ma asigur ca esti bine, asa ca nu imi pasa de toanele tale de rasfatata. De restul se ocupa tatal tau. A instalat camere in toata casa.
Mi-a cazut fata la replica Oliviei si am privit in colturi, de unde eram urmarita. Asta era penibil de tot! Am urcat in camera la mine, trantind atat de tare usa incat am crezut ca va sari de tot. Ce zi de tot rahatul!
Am intins mana sub pat, sperand sa gasesc o sticla de ceva. Aveam un obicei prost de a mai fura de la tata, si a ascunde acolo pentru situatii de urgenta. Asta era una si, spre norocul meu am dat peste ceva care, cred ca era whiskey. Am dat peste cap repede un pahar si mi-am multumit in gand ca tatal meu nu a instalat camere si pe teritoriul meu.
Capul a inceput sa mi se invarta si mai tare si atunci s-a auzit o bataie in usa dar nu am apucat sa spun ceva, ca Diego a intrat cu o expresie de ingrijorare.
- Rav .. ce tot faci ?!
- Ce cauti aici?
- Vroiam sa vad cum te mai simti, dar se pare ca ai luat-o razna fată !
- Dar tu cand bei la petreceri, inseamna acelasi lucru?
- E o diferenta totala iubito. Hai, pune ala jos, spune si incearca sa imi ia paharul din mana.
- In regula, cu o conditie. Intai bei unul cu mine.
- Nici gand. Acum pune-l jos ! continua serios.
- Daca nu accepti, atunci pleaca. Am nevoie sa fiu singura.
M-a studiat pret de cateva secunde, iar dupa un oftat lung a spus:
- Unul, si apoi promiti ca il lasi jos.
Am dat afirmativ din cap si i-am turnat in pahar, pe care l-a baut in cateva secunde, fara sa clipeasca. L-a trantit pe noptiera si m-a privit.
- Mi-am facut partea. E randul tau.
- Inca unul. Unul si gata! Promit !
Inca ma privea cu maxilarele inclestate si statea in genunchi in fata mea, pentru a fi la acelasi nivel cu mine. L-a acceptat si pe cel de-al doilea, si l-am pacalit total, pana s-a pierdut sirul, iar sticla s-a golit.
- Ma gâdil acolo !
- Nici macar nu te-am atins, spune Diego cu un ras din genul acela de magar, dupa care râgaie cu toata forta, ceea ce ma amuza teribil.
- Cine e tipa de jos?
- Bunica .. aa, ba nu. Stai.
- Bunica ta e buna.
- Atunci du-te la ea! spun si il imping cu piciorul de pe pat, pana s-a auzit un zgomot la contactul sau cu parchetul.
S-a ridicat lent, leganandu-se in parti.
- Asta nu a fost prea frumos.
- Cui ii pasa?
- Mai bine ai tacea Raven.
- Nu imi spune tata ce sa fac, si imi spui tu?
- Nu ma provoca pustoaico, continua si se aseaza deasupra mea, ridicandu-mi mainile in asa fel incat sa nu le mai pot misca.
- Inceteaza ..
- Nu, pana nu iti ceri scuze.
- Nu fac asta Diego! Acum da-mi drumul.
- Nu prea cred, spune iar mana lui imi ridica tricoul dupa care incepe sa ma sarute salbatic.
- Am spus sa incetezi, am tipat panicata.
Nimic. El nu se oprea, era in valul bauturii mai ceva ca mine. Ma zbateam si incercam sa ies de sub stransoarea si greutatea lui, dar nu reuseam nimic. In momentul in care am vrut sa tip, pentru a ma auzi Olivia, mi-a pus mana la gura blocandu-mi fiecare sunet. Era prea de tot si eram la limita sa plang, cand usa s-a deschis iar James a sarit din tocul usii spre Diego. L-a luat de pe mine si l-a aruncat de dulap.
- Nu-l lovi! am reusit sa tip la timp.
Vocea mea era ragusita si inecata, si incercam sa imi inghit lacrimile in fata situatiei.
- Cheama un taxi si pleaca acasa, spune James apoi ii arunca un teanc de bani dezgustat.
Diego l-a privit cu ochii mijiti si l-am vazut cum s-a incordat.
- Iesi odata! a tipat din nou prietenul meu si atunci s-a ridicat si a iesit.
Am ramas tacuta pe pat, tragand de asternuturi ca si cum eram goala, dar singurul lucru care imi lipsea era bluza. Tremuram si inca strangeam din ochi sa nu plang. James mi-a luat un tricou care era prin preajma si mi l-a aruncat la fel de dezgustat ca la Diego.
-Imbraca-te!
L-am tras pe cap in cateva secunde iar in momentul in care am vazut ca vrea sa plece, l-am strigat si s-a oprit in tocul usii, apoi s-a intors spre mine.
- Nu pleca .. te rog. Vreau sa vorbim.
- Esti beata Raven. Nu judeci nimic.
- Ba da. Iti cer doar cateva minute. Atat.
Si-a atins buza cu degetul mare, un gest specific lui, apoi a inchis usa si s-a asezat pe pat.
- Ceea ce ai vazut ..
- Era cat pe ce sa fie un viol?
- Nu! Diego nu e asa .. s-a ametit prea tare doar.
- Absolut Raven. Ce vrei sa imi spui?
- Numai din cauza ta ! Niciodata nu mi-ai facut asta!
- Deci faptul ca ai baut ca ultima nebuna, e din vina mea? Ce am facut eu, hă? Spune!
James mi-a luat ingheietura nervos si acum tipa la mine.
- Am asteptat ani sa te intorci. Ani ! M-am inchis in mine dupa plecarea ta .. am fost o stâncă, intelegi? Si acum, ca ai revenit, viata mea nu putea fi mai perfecta. Pana te-ai indragostit naibii de mine. De ce ai facut asta? Eu nu stiu sa iubesc James! Nimeni nu ar trebui sa se apropie atat de mult ..
- Exact de asta. Esti inteligenta si iti joci fiecare rol pana la limite. Esti puternica, Wo.
Apelativul sau parca imi crăpase sufletul in doua si atunci am lasat lacrimile sa curga.
- Nu trebuie sa plangi. Vreau sa te protejez, sa iti fiu alaturi. Vreau sa te iubesc, dar tu nu ma lasi, spune si isi fereste privirea pentru a nu vedea expresia de durere.
- Nu pot iubi doi baieti de deodata.
Am vazut cum i-au cazut umerii si si-a intors ochii spre mine.
- Ce ai spus?
- Nu pot iubi doi baieti deodata .. nu sunt in stare nici cu unul ..
- Mă iubesti?
- Din clasa a V-a prostuţule. Doar ca eram copii. Nu mi-am facut griji niciodata, pentru ca nu mi-am imaginat asemenea impact emotional la intoarcerea ta. Mereu vei ramane primul meu baiat, spun si ii ating usor obrajii. Dar si Diego e primul meu baiat, pe un alt criteriu; iar cu amandoi nu pot fi.
- Dar nu trebuie sa fii .. voi fi eu.
- Ce vrei sa spui?
- Nu imi pasa ca trebuie sa te impart, sau ca trebuie sa tin chestia asta doar pentru noi. Mi-e de-ajuns sa stiu ca esti a mea. Doar confirma asta.
- James, e o nebunie ce imi ceri.
- Doar ..
- Eu nu sunt Bella ! am tipat mai furioasa ca niciodata.
- Wo, nimeni nu a spus asta ..
- Pleaca. Te rog.
- Bine, voi pleca. Dar promite-mi ca te gandesti la asta ..
- Promit, spun cu vocea stinsa.
A iesit cu un zambet trist. Ce mama mă-sii aveam sa fac eu acum? Nu puteam sa renunt la Diego, si nu doar din cauza bine ştiută. Pentru ca il iubeam! Dar Si pe James .. si inca din copilarie. Iar daca acum il refuzam, cu siguranta aveam sa il pierd .. insa nici nu puteam accepta propunerea lui. Era o nebunie totala .. si totusi m-am trezit implicata din nou, fara sa vreau.