Top Love

Capitolul XIII

 Cred ca am avut ura pe multe persoane in viata mea, dar niciodata nu am simtit ce simteam acum. Il vroiam mort, sarit in aer, prajit! [okey, exagerez .. dar nu imi pasa] Brad a reusit sa strice tot ce am cladit in cateva luni de liceu. Si putin imi pasa mie sa fiu Ashley Tisdale a liceului sau orice alta vedeta .. neh ! Razboiul adevarat a inceput cand a intrecut limita numita Diego. Eram atat de aproape sa ii spun adevarul si totusi, parca atat de departe.

  - Raven? Ce faci aici? Spectacolul e intr-o ora.Te-am cautat peste tot, spune domnul Sheep ingrijorat, privindu-ma cu acei ochi care licaresc mereu.

  - Nu vin.

  - Ce .. cum, cum adica nu vii ?

  - Scuze.

  - Raven .. inteleg ca e posibil sa ai probleme, chiar te inteleg. Dar odata ce tu te-ai prezentat la preselectii, ti-ai asumat o raspundere. Nu poti fugi acum de ea.

  - Cred ca pot ..

  - Stiu ca poti reactiona.Orice problema ar fi, priveste inauntrul tau. De acolo va veni intotdeauna un raspuns.

Inauntru? Eram ca un vest salbatic unde se invart balotii de paie. Nu vedeam nimic. Dintr-o data mi-am dorit sa joc in Romeo si Julieta, sau Titanic, sau chiar Twilight. La cat de impulsiva eram, as fi schimbat replicile in asa fel incat Diego sa isi dea seama ce simteam pentru el [plus ca vampirii aia erau niste bucati de mai mare frumusetea]

Dar acum chiar nu stiam ce sa fac.

  - Lasati-o balta. Nu vreau sa va dezamagesc. Problemele mele mai pot astepta domnule.

  - E cel mai dragut lucru pe care mi l-a spus un elev rebel vreodata.

  L-am urmat in culise unde toata echipa era prezenta si isi repetau replicile. Toata sala era plina, incarcata cu lumini care stationau pe cortina principala. Se simtea un miros puternic de popcorn si se auzea un zumzait imens. Erau nerabdatori. Am tras repede rochia din rol, iar dupa tura de la machiaj, mi-am pus diadema pe cap, fiind ultimul accesoriu. "Capul sus printesa. Cade coroana" imi soptesc mie. " Ce stupid! S-ar putea sa imi cada altceva daca nu sunt atenta. Multumesc mama. Nu aveai bani de forme la nastere" . M-am simtit privita si l-am vazut pe Diego cum se uita atat de incruntat, ca am crezut ca ma va lipi de perete ca in X-men. Acum stiu cum era! Arata mai perfect ca niciodata insa, stiu ca era doar o iluzie a dragostei, gasita in privirea mea. Era prima oara cand era un sentiment placut, pe care nu vroiam sa il alung. 

  - Toata lumea la locuri! In mai putin de trei minute, se ridica cortina. Fara emotii copii, am facut asta de zeci de ori si a iesit perfect. In plus, orice artist mai greseste, dar eu pariez ca nu se va intampla nimic rau. 

HA? Atunci de ce sentimentul asta la mine era amplificat. Au inceput sa imi tremure genunchii.

  - Raven, esti rolul principal. Fii relaxata, fii tu. Totul va fi bine.

  - O sa rada de mine ..

  - Nu o sa rada nimeni de tine. Piesa e dragoste, nu comedie, iti amintesti?

  Discursul sau mi s-a invartit in cap iar si iar pana cand cortina s-a ridicat. Luminile si toti ochii liceului mi-au fulgerat chipul. Am inceput scenariul, ruland fiecare replica la locul sau. La un moment dat totul era atat de real, incat chiar vorbeam ca o regina.

  - Nu putem fugi. Oamenii au nevoie de mine, de cineva care sa le tina calea dreapta. Eu sunt aceea.

  - Si mie cine imi tine calea? Stii ca am nevoie de tine. Nu o arat, dar daca mi-ai vedea interiorul, ai intelege totul.

Diego ma privea atat de intens incat m-am intrebat daca vorbea cu Regina sau daca vorbea cu Raven. Era momentul sarutului. Tot ce asteptam! La repetitii profu' ne oprea mereu dar acum totul decurgea fara oprire. Nimic nu putea sa strice asta. Era atat de aproape incat i-am simtit respiratia si nu m-am putut abtine, asa ca m-am trezit soptind cat de incet am putut.

  - Imi pare rau, crede-ma.  

  - Nu acum Raven, a spus cat de rece a putut.

  In urmatoarea secunda am simtit ca si cand cineva face o gluma proasta, si te impinge la piscina. Cand corpul tau face contact cu apa rece iar tu iti dai seama mult mai tarziu ce se petrece defapt. Tot publicul a scos un icnet si in momentul in care Diego s-a departat cativa metri de mine, am observat. Amandoi eram acoperiti din cap pana-n picioare cu o substanta de culoare cenusie privindu-ne cu gurile cascate. Cred ca am doborat si recordul la spus rugaciune in minte, pentru ca m-am rugat ca sala sa nu inceapa sa rada ; da' degeaba. Nici nu ma asteptam la altceva. Am fugit de pe scena intr-o secunda iar cortina a cazut! 

  - Raven ! Totul va fi in regula, voi afla imediat ce s-a intamplat acolo. 

Nu imi dadeam seama cine vorbea cu mine, pentru ca mi-am strans stomacul atat de tare ca sa nu plang, incat imi venea sa vars .. si totusi simteam cu mi se infierbantau ochii fara sa vreau.

  - V-am spus ca vor rade de mine. V-am avertizat azi in legatura cu farsa lui Brad si nu m-ati crezut! 

L-am privit si pe Diego in timpul asta si am continuat : 

  - Nimeni nu ma mai crede. E ca si cum eu am inventat termenul, asa ma priviti. 

Domnul Sheep mi-a pus o mana pe umar in semn de sustinere, dar eu m-am tras deoparte, mi-am salutat colegii si am plecat. Mi-am amintit ca aveam ceva de schimb prin dulap [nu se stie niciodata cu accidentele fetelor] asa ca mi-am stabilit imediat directia.

  In momentul in care am deschis dulapul, a trebuit sa-mi tin fata ca sa nu cada. Galeata de astazi care atarna era fix sub privirea mea, insa acum vopsea cenusie se prelingea intr-una de pe ea. Cineva imi inscenase asta .. si jur pe cainele meu ca acela era Brad [chiar daca nu am caine] In fine. Daca cineva vedea asta se interpreta cu totul altfel. Trebuia sa scap de ea! 

  - Tu ai fost ?! 

M-am intors si imi doream sa intru in pamant, dar nici mult nu mai aveam la cum imi tremurau picioarele. Parca incercam sa imit un picamer.

  - Lasa-ma sa iti explic!

  - Ne-ai sabotat piesa de teatru. 

  - Nu a fost asa. Diego, eu nu am facut nimic. 

  - Esti cea mai rea persoana pe care am cunoscut-o, Raven Gold! 

Plecase. Faptul ca imi rostise intreg numele, apasat si cu raceala imi daduse un fior pe tot spatele. Prima oara a fost urat, dar a doua oara, chiar a exagerat. Aveam sa-l bat cu mana mea pe tipul asta, si nu imi pasa ce consecinte vor fi dupa.

  " Mult noroc Raven. Te vei bate doar cu atacantul echipei de fotbal. Exista ceva mai mic decat praful? Pentru ca aia voi fi eu" imi soptesc in minte si pornesc in cautarea lui Brad.