Top Love

Capitolul 36

Am intrat in noua casa din Londra purtand uniforma mea nasoala de liceu. Mai aveam doar doua saptamani de scoala si se termina chinul. 

Mirosea a mancare in toata incaperea si auzeam rasete de la bucatarie. In momentul in care am inchis usa, Erik a venit la mine si m-a luat in brate.

  - Raven, maine mergem la mall ! Si azi am fost in parcul de distractii si un clovn mi-a dat baloane gratis, apoi m-am indopat cu vata de zahar si popcorn si ..

  - Usor amice, ii spun razand cand vad ca nu mai are aer.

  - Iubesc locul asta.

  - Ma bucur pentru tine barbate. 

Mi-am pus jaketa in cuier si m-am indreptat spre camera mea.

  - Pranzul e gata in zece minute Ravenwood ! 

Nu i-am bagat in seama vocea mamei. Sunt de aproape sase luni aici si familia mea arde de fericire. Daca si-ar putea lua zborul ar fi deasupra galaxiei. 

Am avut intentia sa pun mana pe telefon, dar mi-am amintit ca era la comunistul de tata. Imi bloca orice fel de legatura cu America, cu tot ce am lasat in urma fara sa am ocazia de a spune ceva.

  M-am schimbat si m-am dus la masa. Desi arata delicios, eu doar priveam in gol la farfurie si faceam forme cu furculita in piure.

  - Iubito, esti bine?

Mi-am ridicat ochii spre mama care ma privea ingrijorata. Mi-am tras scaunul in spate si m-am ridicat.

  - Nu mi-e foame. Scuzati-ma.

Am fugit inapoi in camera mea si la scurt timp m-am pus sa-mi fac temele, insa am fost intrerupta de cateva batai in usa.

  - Vreau sa fiu singura.

  - Stiu, dar nu te pot lasa, spune tatal meu care intra in camera.

  - O sa-mi pierd concentrarea de la aaah .. chimia organica. Foarte interesant.

  - Esti bine, fata mea?

  - Cum ai tupeul sa ma intrebi asta? spun rece, ramanand cu privirea in foi.

  - Raven e spre binele tau.

  - Tine-ti gura batrane! Esti atat de preocupat de scoala si viitor incat ti-a scapat cel mai important lucru. Fericirea mea.

  - De ce nu poti fi ca fratele tau?

  - Lui nu i-ai calcat visul in picioare si nici nu i-ai interzis iubirea.

  - Astia sunt fluturii adolescentei.

  - Pleaca. Te rog, iesi, spun si simt cum mi se incalzesc ochii cand imaginea lui Diego mi-a patruns in minte.

  - Nu plange ..

  - Am spus sa iesi! 

M-a lasat singura. Era a suta cearta cu el de cand suntem aici. Am aruncat toate manualele pe jos si am inceput sa lovesc peretele.

  - Urasc familia asta, scoala asta, locul asta! Tot! 

  - Raven, opreste-te.

Tatal meu a intrat ca un uragan si mi-a prins mainile. Pumnii imi erau juliti si sangerau. 

  - Ce se intampla cu tine copile?

  - Tata, te implor sa ne intoarcem. Fac orice, iti jur, te rog ..

Niciodata nu am plans ca atunci. Corpul imi era zguduit si intreg chipul imi era imbibat de lacrimi. Tatal meu ma privea fara sa spuna nimic.

  - Imi vreau viata inapoi..