Top Love

Capitolul XXXI

- Domnule Ryan, nu poate fi el! 

  - Ba chiar poate pustoaico. Vezi tu, dosarul din liceu e uimitor, si ca sa nu fac vreo greseala, chiar a dat proba. M-a convins fara alte cuvinte.

  - Ne lasati putin singuri?

  - Sigur ca da, dar incepem filmarile in cateva minute.

  - Multumesc.

M-am intors cu privirea spre el, in timp ce inca zambea.

  - Trebuie sa recunosc, e chiar cea mai amuzanta situatie Diego! 

  - Trebuia sa iti fi vazut fata Rav.

  - Ai facut asta intentionat..

  - Poate.

  - De ce? Ti-am cerut doar sa ma lasi in pace. Vreau sa imi vad de viata.

  - Dar eu nu vreau sa iti vezi de viata. Cel putin nu fara mine. 

  - Ce vrei sa spui? 

  - Ca te-am iertat Raven. Nu pot sa stau fara tine. Am incercat sa te fac geloasa cu Bella, dar esti tare ca o stanca iar indiferenta ta doare. Vreau sa ne impacam.

  - Esti nebun. Stai departe de mine!

  - Defapt, nu prea pot. 

  - Nu o sa te las sa imi afectezi visele.

  - Foarte bine Raven. Daca tu vrei sa sa fie ca in primele zile, atunci asa sa fie. Sunt gata sa te recuceresc.

  - Fii gata sa pierzi.

  - Iti place altcineva nu-i asa? E tipul ala nou.

Am vrut sa il contrazic dar nu am apucat, pentru ca domnul Ryan ne-a strigat sa incepem filmarile. Asa ca raspunsul a ramas in aer ..

  - In regula! Raven, filmul va incepe cu tine, in timp ce iti spui povestea. Visul tau de mica a fost sa iti aperi familia, iar acum poti. Vreau sa fugi drept pana vezi un copac cu un semn pe el. Cand l-ai vazut, te cateri si apoi, o sa sari la semnul meu.

  - Am inteles domnule.

  - Nu uita de expresia fetei, si replicile. Sa incepem! 

Diego ma privea. Ma studia din cap pana in picioare in costumul meu special pentru film. Aveam parul facut de specialisti, cazandu-mi salbatic pe umeri incat ma uimea si pe mine. Chiar iubeam ce faceam, si cu siguranta visul meu era spre bine. Se uita atat de patrunzator incat am simtit un fior pe spate si abia am auzit cuvantul "Actiune!". 

Am pornit cu cea mai mare viteza pe care o aveam si vedeam camere de o parte si de alta care ma urmareau. M-am concentrat cat am putut pe replici si ce aveam de facut, apoi am vazut copacul. M-am catarat cat de repede am putut [si cu putin ajutor de la echipa de filmare] iar cand am ajuns suficient de sus, domnul Ryan mi-a facut semn, insa am incremenit. 

  - Stop! Ce se intampla?

  - Am frica de inaltime .. 

  - Ce?! Nu mi-ai spus asta inainte.

  - Imi pare rau.

  - Trebuie sa faci asta. Nu patesti nimic, esti sustinuta de funii.

  - Stiu, dar nu pot.

  - Pustoaico, nici nu e prea sus. O sa ai scene in care sari din elicopter.

M-am panicat cand am auzit ce a zis si in momentul in care l-am privit, mi-a alunecat piciorul si am cazut. Un tipat scurt mi-a scapat si am inchis ochii, dar in loc sa simt cum spatele meu se striveste de pamant, am simtit doua brate puternice si calde. Am deschis ochii iar privirea mi s-a intersectat cu cea a lui Diego.