Vampirul fermecător (Completă)

Capitolul 2

-- Numele meu este Derek!

Se prezentă bărbatul cu ochii roșii si foarte inspaimantatori, ce imi facusera inima sa stea in loc.

Mi-am strâns ochii, aplecându-mă după poșetă. Ce fel de lentile de contact mai sunt și astea? M-am întrebat în minte, ușor încruntată. Inima bătea în piept de două ori mai tare.

-- Să nu mai faci asta, chiar m-ai speriat!

Am rostit scandalizată, Derek mă privise neimpresionat. Am încercat să deschid portiera și mâna lui mă blocase.

-- MMMM.... Mă grăbesc Derek și chiar nu am timp sa discut cu străini, mai ales cu un ciudat. Continuam pe același ton nervos.

L-am privit în ochi, Derek se sprijinise de mașina mea, cu mâinile în buzunare. Era teribil de enervant, iar aspectul fizic incendiar nu putea compensa caracterul de joasă speță.

-- Ar trebui totuși să ne cunoaștem numele având în vedere că vom conviețui împreună.

M-am abținut sa nu râd și am aruncat o privire pe ceasul de la mână, nu-mi permiteam să mai stau nici o secundă, altfel riscam să întârzii. Satula sa iau parte la o scena penibila unde un arogant nesimtit imi facea avansuri, am scapat un oftat greoi urmata de o incruntatura urata.

- Proastă metodă de agățare, ai eșuat. Acum dă-te din calea mea dacă vrei să scapi cu fața curată. Am zambit de fatada cu greu.

Derek îmi sparse geamurile de la mașină cu coturile, apoi lovise cu pumnii și picioarele de se desmembrase mașina în bucățele.

Ochii mi se deschisese la limita maximă și la fel și buzele, bărbatul ăsta era făcut din oțel? Un sentiment de frică mă cuprinse după acea scenă si ma dadusem cu cativa pasi in spate.

- Nu-ți face griji, mașina mea e parcată la un minut distanță, micuță Barbie.

Încă îmi priveam mașina cu șoc, încrezutul rânjise ca un tampit ordinar. Orasul asta e plin cu cocalari in calduri si obositi, gandisem nervoasa.

- Arggggg! Mârâisem cu dinții scoși la vedere. Daca la inceput incercai sa ma cuceresti cu fraze expirate si fara sens, iată că acum ai început sa întreci măsura.

- Nu am flirtat cu tine, in general fetele ma abordeaza. Zambise cu mandrie. Uite cum e treaba, nu am toata ziua la dispozitie.

M-am înfuriat, pregătindu-mă să țip așa tare până voi trezi toți vecinii.

Derek îmi astupase gura cu mâna sa parca stiind ce voiam sa fac, presându-si degetele așa tare in obraji mei incat nu reuseam sa rostesc nimic si sunetul din gât pe care îl scoteam era insuficient pentru a mă auzi cineva.

- Vezi tu, îți cunosc numele, îți cunosc prietenii, mătușa.

Am icnit de spaimă, încercând să ies din strânsoarea lui.

- Ușor Sarah, nu vrei să mă urăști din prima seară.

Mi-am incruntat sprancenele, terifiata la gandul ce imi zburase prin minte.

Mă ridicase în aer ca pe un fulg de nea și mă azvârlise în mașina lui cu brutalitate, rochia scurtă ridicându-se aproape până la lenjeria intimă. Geamurile erau fumurii și grose, remarcasem imediat.

Mi-am tras-o rapid peste picioare și Derek trântise portiera brusc si era cat pe ce să-mi prinda un picior, el urcându-se în față.

Eram răpită și nici în acel moment când stăteam în spate, obligată, nu puteam realiza asta. Respiratia imi era intr-un ritm alert si inima se zbatea nebuna printre coaste.