Capitolul 12

2.1K 214 3
                                    

-Alexis! Ti-e foame?
Se ridica in sezut. Se pare ca se simte mai bine.
-D-Da...
Ii dau farfuria mea si zambesc mandru. Infuleca mancarea de parca nu a mai mancat de saptamani. Ma intind in pat si il privesc. E atat de inofensiv si dragut... Dupa ce a terminat, m-am ridicat brusc din pat.
-Stii ca putem pleca in orice moment?
Da din cap afirmativ si ma priveste dulce.
-Hai sa plecam...
Ii spun si ii apuc mana, dar se retrage.
-Nu pot.
-De ce? Nu esti satul de ce iti face? Acum e momentul! Putem pleca fara sa afle, si vei sta la mine. O sa locuim amandoi.
-Chiar nu pot. Ti-am spus.. Eu il... ~Ezita~ Il... Iu-Iubesc...
Fata i se inroseste iar buza mea de jos incepe sa tremure.
-Si vei ramane aici?
-Mda... Pleaca tu..
-Bine. Il imbratisez si isi inconjoara mainile pe umerii mei din cauza inaltimii.
-Bafta.
-Pa, Alexis.
Ies din camera si cobor scarile. Ma uit in jurul meu si iau geaca lui Aaron din cuier, o pun pe mine, si ma incalt cu adidasii mei. Vremea de afara nu pare asa buna. Parfumul ce mi-a invadat narile mi-a dat o stare de tristete, dar mi-am continuat planul. Am iesit din casa si am inaintat spre strada. Atunci, in fata mea, o masina neagra imi blocheaza calea. Acceasi masina... Care era sa ma omoare acum 2 ani... Am inceput sa tremur si am cazut in genuchi. Ma uitam in jos, privind pavajul si imi spuneam rugaciunea. Posibil ca in doar cateva minute sa fiu pedepsit precum Alexis.
Geamul masinii se lasa in jos, iar fata dezamagita a lui Aaron imi face semn sa urc.
Fac asa cum imi spune, si urc in dreapta sa.
-Iti place geaca mea?
Ii imbratisez geaca ce se afla pe mine si soptesc un Da.. Zambeste si porneste masina. Aveam o vaga impresie ca ma va duce la marginea orasului sau intr-un loc izolat de lume si sa ma chinuie, dar ma surprinde cand intoarce si mergem in centru. Pe una din stradutele inguste ale orasului, parcheaza si se da jos. Imi deschide usa si cobor, uitandu-ma in jurul meu. Ne aflam intr-o parcare a unui hotel, si in acelasi timp, restaurant. Deci vrea sa ma pedepseasca la hotel? Scap o lacrima de frica, cu toate ca m-am abtinut la maxim.
-De ce plangi? Ma intreaba.
Imi sterg ochii rapid cu manecile si il privesc adanc in ochi.
-Imi e frica..
Isi pune mana dupa umerii mei si ma trage catre intrare.
-Ati venit?
Intreaba o domnisoara ce se pare ca e chelnerita acolo.
-Da. Scuza-ma ca am ajuns mai devreme.
-Nu-i nimic.
Fata face o plecaciune rapida si ne arata o masa de doua persoane.
Aaron ma aseaza pe unul din scaune si el se aseaza in fata mea. Priveam abatut pe geam. Nu aveam de gand sa spun nimic. El, stia foarte bine ceea ce vroiam sa fac, cu toate ca nu a spus mai nimic tot drumul. Nu se presupunea ca trebuia sa fie nervos? Si sa ma bata? Am facut ceva mult mai grav decat Alexis. Am asteptat ceva, timp in care Aaron nu si-a luat ochii de la mine, intimidandu-ma. Intrebarea finala avea sa ma faca sa tresar.
-Unde te duceai?

Lipsit de sentimente ~yaoi~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum