A accentuat ultimele cuvinte si m-a privit, in timp ce inca imi tinea incheieturile.

  - Ce imi place cand iti faci asa propriile scenarii.

S-a apropiat de margine si a urcat pe partea putin ridicata a blocului. Tot corpul mi s-a blocat instantaneu si nu puteam sa ajung pana la el din cauza fobiei mele.

  - Diego, da-te jos! 

  - Nu pana nu recunosti. 

  - Nu am ce.

S-a lasat intr-un picior, putin pe o parte si am strigat cat de tare am putut.

  - Nu ! Te implor, pleaca de acolo. 

Stiam ca era doar un vis, dar senzatia nu se compara cu nimic. Era atat de real totul, fiecare sentiment, fiecare sunet din jurul nostru. 

  - Acum recunosti ca ma iubesti?

Am tacut si vroiam sa ii spun, dar parca cineva ma strangea cu o funie pe interior. Ohh nu. Era doar orgoliul. 

  - Nu, pentru ca nu e adevarat. Am trecut peste! 

  - Si eu pot sa trec peste. Peste toti oamenii de jos.

N-am apucat sa mai spun nimic, pentru ca Diego s-a lasat sa cada pe spate. Atunci am tipat din fiecare particica din corp si am simtit doua maini acoperindu-mi gura..

  - Va rog sa o scuzati. A avut un cosmar ..

Am privit mainile calde care ma imbratisau si l-am strans atat de tare si pe neasteptate, incat a cazut in genunchi. 

  - Nu ai patit nimic .. esti aici.

  - Mereu voi fi aici iubito, spune ingrijorat.

Simteam cum ii improscam tricoul cu lacrimile, dar nu imi pasa. Era acolo, in bratele mele, si asta era tot ce conta. Apoi ca un ultim impuls din corpul meu, i-am soptit:

  - Te iubesc. Imi pare rau. 

M-a privit uimit, ca si cum nu ii venea sa creada, dar dupa cateva secunde m-a luat inapoi in brate, fara sa mai zica nimic. 

  Corpul mi s-a dus automat in fata si mi-am dat seama ca autobuzul s-a oprit. Am coborat si in timp ce Diego imi lua bagajul am privit in jur. Totul era inconjurat de lumini si se auzea un zumzet format de intreg orasul. Blocurile erau uriase, unele gazduind diferite reclame iar strazile erau pline atat de masini de diferite modele, cat si de oameni de toate rangurile.

  - Poftim iubito. 

Mi-am scuturat capul instinctiv ca si cum m-am trezit, si mi-am luat rucsacul. L-am prins de mana apoi am pornit spre cel mai apropiat taxi. Ajunsi la hotelul recomandat chiar de domnul Sheep, am sunat la liceu. 

  - Buna ziua. Ati sunat la N.Y. School. Numele meu este Anna Mercy. Cu ce va pot ajuta?

  - Buna ziua. Numele meu este Raven Gold si sun in legatura cu transferul meu. Tocmai ce am castigat o bursa pentru meritele mele.

  - Oh! Ramaneti pe fir doua minute, va rog.

  - Desigur.

Am auzit cateva soapte din partea cealalta si chiar o voce de barbat, apoi femeia a revenit.

  - Va trimitem in treizeci de minute o masina sa va ia. 

  - De ce?

  - Cum de ce? Trebuie sa veniti sa semnati niste hartii. 

Tonul ei m-a cam speriat si m-a facut sa imi pun semne de intrebare, dar am incercat sa nu fac vreo grimasa si sa observe Diego. 

  - In regula atunci. 

Top LoveWhere stories live. Discover now