I Hate My Brother (1D story) : 3 Steps

I Hate My Brother II (1D story)

   Urasc sa ma duc la scoala asta de doi bani. Nimeni nu stie cine sunt eu? Numele meu nu este de ajuns? Il urasc pe tati ca ma trimite aici, mama e de acord cu mine, cred. Si mai urasca si bona asta de doi bani care nici macar nu intelege ce ii zic. Eu ii zic ce vreau la baie ea imi da inghetata. Serios? Am eu doar 5 ani dar asta nu inseamna ca sunt proasta! 

     Dupa ultimele lucruri pe care le-am  facut, mama zice ca ma va trimite in Bradfort la buni. Imi place in Bradford, sunt foarte rasfatata acolo si nu raman niciodata cu o bona enervanta care sa nu stie ceea ce ii zic.

       Parinti mei nu au niciodata timp de mine. Tata e mai toata ziua cu concertele lui alaturi de "unchii" mei, asa cum ma obliga sa le zic, iar mama e cu scoala.  Tot timpul au ceva de facut, iar eu stau si ma plictisesc in casa. Afara nu am voie pentru ca sunt fotografii aia netrebnici care nu imi dau pace si scriu lucruri urate despre tati care o fac pe mami sa fie trista. Prieteni nu prea am, pentru ca parinti lor ii aduc sa se joace cu mine doar din  cauza faimei tatalui meu.

    Sunt in masina si ma indrept catre scoala. Dar totusi nu e drumul pe care mi-l amintesc. Unde mergem de fapt?

- Unde mergem? am intrebat-o pe netoata de langa mine.

- Apa?

  Mi-am dat ochii peste cap. M-am ridicat de pe locul meu si m-am dus la sofer. Jack, e soferul si badyguardul meu, e tot timpul cu mine. El se joaca mereu cu mine, mai mult si de cat tata chiar.

- Jack, unde mergem?

- E surpriza.

- Adica azi nu ma duc la scoala?

- Ceva de genul.

- Ha! Esti cel mai tare Jack, dar totusi, unde mergem?

- Tocmai am ajuns pitico.

  Unde eram? Eram la aeroprot? Dar ce cautam aici? Usa masini s-a deschis. Am coborat de mana cu bona. Am intrat in aeroport si acolo l-am vazut pe tati si cu el  era si mami. I-am dat drumul netoatei si am fugit catre cei doi. I-am sarit de gat tatalui mei:

- Hei pustoaico.

- Tati!

- Dar pe mama ta nu o pupi?

- Scuze! agatata de gatul tatalui meu m-am lasat in jos si mi-am lipit buzele de obrazul alb al mamei.

- Si esti bucuroasa?

- Mergem in excursie?

- Nu chiar.

- Dar atunci de ce suntem aici?

- Uita-te!

  Mi-am intors privirea spre locul in care tata imi indicase. Nu imi venea sa cred. Era atat de frumoasa. Matusa mea preferata s-a intors acasa. Era asa cum mi-o aduceam aminte, imbracata intr-un stil aparte si cu parul ei rosu. 

  Am sarit din bratele tatei si am luat-o la fuga catre ea. Si-a lasat bagajul jos si  a deschis bratele larg:

- Edaline.

- Matusa!

- Ce faci scumpo?

- Bine. Dar tu ce faci? De ce ai venit la Londra?

- Pai m-am cam plictit de America si am auzit ca ai nevoie de o bona care sa stie engleza.

- Adica te muti la noi?

- Nu chiar la voi.

- Dar nu o sa mai pleci nu-i asa?

- Nu, nu o sa mai plec.

  Tata si mama s-au apropiat de noi. 

- Bine ai venit acasa surioara.

- Frumosa intampinare Zayni...

  Matusa m-a lasat jos si i-a luat in brate pe tatal si mama mea. Nu imi venea sa cred ca era acasa. Matusa Nala s-a intors in sfarsit acasa. Era matusa mea preferata. De ce? Pentru ca toata lumea spunea ca seman cu ea. Chiar si tata cand era nervos spunea ca o sa ma trimita in America la ea ca sa se descurce cu mine pentru ca sunt la fel de incapatanata ca si ea.